... cel mult 2-3 paturi, evitandu-se contactul cu bolnavi cu leziuni supurative, cu germeni piogeni, cu complicatii pulmonare, sau cu tuberculoza.Tehnica aseptica este obligatorie,ca si dezinfectia continua si cea terminala. Ingrijirea tegumentelor se face cu lotiuni cu apa alcoolizata baia este permisa in convalescenta. Ingrijirea mucoaselor necesita multa atentie. Ochii trebuie protejati de actiunea iritativa a luminii si tinuti curati prin spalaturi zilnice cu ceai de musetel caldut.Cavitatea bucala trebuie curat intretinuta gargara cu ceai de musetel , apa de gura. Secretiile se indeparteaza, iar uscaciunea mucoasei se combate printr-o hidratare adecvata si prin aplicari de comprese umede. Cavitatile nazale se curata de secretii, iar narinele se ung cu o crema simpla. Urechile si mastoidele se controleaza atent zilnic.Dieta consta, in perioada febrila, din lichide supe, ceaiuri, limonada, sucuri de fructe, lapte, apa minerala, sifon, etc, administrate cu staruinta si grija, in functie de toleranta gastrica. Varsaturile repetate, urmate de deshidratare, necesita o hidratare pe cale parenterala. Imediat ce toleranta gastrica permite, dieta se imbogateste treptat, devenind completa in convalescenta fara nici o restrictie .Febra se combate cu medicamente antiseptice Acid acetilsalicilic, Aminofenazona, AminofenazonaL supozitoare, Paracetamol comprimate si supozitoare , Acalor supozitoare si cu impachetari umede. Tusea iritativa suparatoare se trateaza cu antitusive Calmotusin, Codenal . Ulterior, se pot da ceaiuri sau siropuri expectorante. Laringita poate fi calmata cu comprese umede si calde, inhalatii si umidificarea aerului. Impotriva varsaturilor, se dau potiuni calmante cu novocaina, sau antiseptice Emetiral. In caz de agitatie, se poate recurge la doze mici de antihistaminice hipnotice Romergan, care se pare ca au si efectul de a atenua eruptia. Vitaminele sunt indicate numai la cei cu carente anterioaredenutriti, distrofici.Indicatiile antibioticelor si sulfamidelor. Nimic nu justifica folosirea de rutina a substantelor antimicrobiene in tratamentul rujeolei. Folosirea acestora in scop profilactic , pentru prevenirea complicatiilor bacteriene, da rezultate nefavorabile, prin selectarea unei flore rezistente si aparitia de complicatii mai fregvente si mai grave la un grup de bolnavi tratati profilactic astfel, au aparut complicatii bacteriene in 28 din cazuri, in timp ce la grupul netratat, au aparut in numai 14 din cazuri. Unii autori recomanda, totusi, folosirea profilactica a antibioticelor in formele severe de rujeola, mai ales la copii distrofici sau cu diateza exudativa copii catarali si la convalescentii de la alte boli infectioase.Rujeola complicata. Antibioticele vor fi folosite, imediat ce a aparut, sau se suspecteaza o complicatie bacteriana.Pneumoniile si bronhopneumoniile se trateaza cu antibiotice in doze mari, folosindu-se antibiotice diferite penicilina G, eritromicina, tetraciclina, cloranfenicol, peniciline semisintetice, in functie de bacteria cauzala si de sensibilitatea ei la antibiotice. Bineanteles, se adauga tratamentul simtomatic si de sustinere oxygen, analeptice, cardiovasculare, prisnite toracice, etc.Crupul rujeolic se trateaza, in formele usoare, cu aer umidificat, inhalatii, comprese calde si sedative luminal, antihistaminice. In cazurile severe, se recurge la corticosteroizi, pentru actiunea lor antiinflamatoare hidrocortizon, hemisuccinat100 mg x 3zi, timp de 2-3 zile. Se mai administreaza dupa nevoie, oxigenoterapie, aspiratia secretiilor, antibiotice de obicei, exista suprainfectie bacteriana si eventual traheostomie.Encefalita encefalomielita rujeolica se trateaza cu sedative,la nevoie, solutii hipertonice intravenoase de glucoza, solutie de sulfat de magneziu, antipiretice, vitamine din grupul B si mai ales, aplicarea intravenoasa precoce si in doze mari de corticosteroizi hidrocortizon, hemisuccinat 200 -600 mgzi, urmata ...
Download