...matul. Factorii de risc1. Stilul de viata alimentatia bogata in grasimi saturate, colesterol, calciu fumatul consumul de alcool sedentarismul2. Caracteristici biochimice si fiziologice modificabile dislipidemiile cresterea colesterolului total, al L.D.L.-colesterolului, scaderea H.D.L.-colesterolului hipertensiunea arteriala diabetul zaharat sau scaderea tolerantei la glucoza obezitatea factori trombogeni 3. Caracteristici individuale nemodificabile varsta sexul istoric familial de cardiopatie ischemica la varste relativ tinere sub 55 ani istoric personal de boli cardio-vasculare. Factorii de risc majori au un rol important atat in geneza leziunilor aterosclerotice, cat si in progresia bolii si in aparitia fenomenelor trombotice supraadaugate. Un studiu recent incheiat, studiul EUROASPIRE , identificand retrospectiv diferiti factori de risc la bolnavii cu cardiopatie ischemica, a ajuns la concluzii asemanatoare 1 din cei aproape 5000 de subiecti studiati fumatori erau 19, 53 au avut hipertensiune arteriala, si 44 au avut hipercolesterolemie. Dislipidemia . Continutul in colesterol si esteri de colesterol al placii de aterom, structura celulelor spumoase si producerea experimentala a aterosclerozei A.T.S. prin regim bogat in grasimi au fost argumentele initiale pentru implicarea lipidelor in producerea A.T.S.. Lipidele colesterolul, trigliceridele si fosfolipidele se gasesc in sange sub forma de complexe lipoproteice. Dislipidemiile constau in cresterea colesterolului total, a L.D.L.-colesterolului, a trigliceridelor si scaderea H.D.L.-colesterolului. Cresterea colesterolului total si a L.D.L.-colesterolului este in relatie directa, gradata cu riscul A.T.S., respectiv a cardiopatiei ischemice. Riscul incepe la 150 mg colesterol total, creste moderat pana la 200-250mg, dupa care creste brusc. Studii epidemiologice Framingham Heart Study, Multiple Risk Factor Interventional Trial au demonstrat ca reducerea colesterolului total cu 10 scade riscul cardiopatiei ischemice cu peste 50, intarzie progresia leziunilor si poate determina regresia ateroamelor tinere. Nivelul lui este determinat atat de factori genetici, cat si de factori alimentari. Exista un raport invers intre nivelul H.D.L.-colesterolului si riscul bolilor aterosclerotice. Nivelul la care apare riscul este de 35 mg. Riscul este mai crescut la femei in perioada fertila, creste la efort fizic, la reducerea greutatii, dupa administrare de insulina, hormoni estrogeni sau cantitati mici de alcool. Riscul este mai scazut la barbati, la fumatori, la diabetici, obezi, dupa administrare de androgeni. Trigliceridele au un rol controversat, nu sunt un factor de risc independent, ci asociat cu varsta, obezitatea, diabetul zaharat si fumatul. Lipoproteina-a are un efect proaterogen si protrombotic si este analog cu plasminogenul plasmatic. Concentratiile crescute peste 20 mg au fost corelate cu cresterea riscului de cardiopatie ischemica si cu severitatea angiografica a aterosclerozei coronare 2, 3, 4, 5. Hipertensiunea arteriala H.T.A.. H.T.A. este un factor de risc major pentru bolile aterosclerotice. Incidenta cardiopatiei este de 3 ori mai mare la hipertensivi, corelata atat cu valoarea sistolica, cat si cu cea diastolica. H.T.A. coexista adesea cu alti factori de risc, actionand sinergic asupra aterogenezei. In schimb scaderea valorilor tensiunii arteriale reduce morbiditatea si mortalitatea cardiovasculara, reduce riscul de cardiopatie ischemica cu 15 si de accidente vasculare cerebrale cu 42 6. Pe de alta parte unele medicamente antihipertensive ca betablocantele si diureticele au efecte adverse asupra nivelului lipidelor serice, asupra tolerantei la glucoza si rezistentei la insulina, ceea ce influenteaza nefavorabil evolutia A.T.S. Mecanismele prin care H.T.A. actioneaza in aterogeneza sunt multiple lezarea endoteliului cu disfunctia acestuia, cresterea transportului de L.D.L.-colesterol in pe...
Download