...CAP IIstoricul bolii 6CAP IIAnatomia aparatului locomotor 7Oase ..7Muschi .. 8Articulatii 10CAP IIISemiologia aparatului locomotor 12Simptome 12Simptome obiective 15Inspectia .15Edemul .17Fistula ..18Hipotrofia .19Palparea ..22Temperatura locala ..23Hemihidartroza 23Fluctuenta 24Durerea provocata ...24Crepitatia .24Auscultatia .25Reflexele ....25Masuratori .25Electrodiagnosticul de stimulare ...26Electromiografia 26Artroscopia 26Prevenirea escarelor ..27CAP IVFracturi si luxatii .29Fracturile gatului .29Fracturile rotulei .29Fracturile de menisc 29Fracturile gambei 29Fracturile oaselor antebratului 30Fracturile bazinului .314.7Luxatia congenitala de sold 32CAP VBoala lui Parkinson .34Forme clinice ..35Tratament 36Ingrijirea pacientilor cu boala Parkinson 37CAP VIRolul asistentei medicale 41CAP VIITulburari de mers 43Anomalii rotationale ...43Diformitatile piciorului ...43Torsiunea tibiala .43Torsiunea femurala .44Platfus .44Piciorul cavus .45Diformitati angulare 45CAP VIIICaz I ..47Caz II .60Caz III 70CAP IXANEXE ..79CAP XBIBLIOGRAFIE 90CAPITOLUL IISTORICUL BOLII Aparatul specializat care efectueaza miscarile corpului uman este denumit aparat locomotor , iar functia complexa a acestui aparat se numeste de locomotie .Organismul in miscare trebuie privit ca un tot unitar, ca un intreg, nu ca o manifestare izolata a unor mecanisme ale unor aparate si sisteme care ar actiona complet independent .La baza miscarilor stau factori morfofunctionali rezultati din miscarea insasi si care nu sunt altceva decat organele aparatului locomotor oase, articulatii, muschi si organele sistemului nervos receptori, nervi senzitivi, maduva spinarii, encefal, nervi motori, placi motorii, sisteme gama.Organismul in miscare trebuie privit ca un tot unitar, ca un intreg, miscarea fiind rezultatul intrarii in actiune a tuturor factorilor morfofunctionali amintiti. Intrarea in actiune a acestor factori si mecanismul lor sunt stereotipe si pot fi considerate ca niste principii .Din istoricul anatomiei se desprind cateva nume celebre, cum ar fi grecul Galien 131-201 sau Andre Vesal 1524-1564, cel mai mare anatomist al secolului XVI-lea, care a trait la Bruxelles, fiind unul dintre primii care s-au ocupat de sistematizarea tehnicii disectiei corpului omenesc.Anatomia omului, ca si celelalte ramuri ale stiintelor naturii, a cunoscut in secolele urmatoare dupa infrangerea prejudecatilor religioase, un remarcabil progres si a ajuns sa stea la baza studiului a numeroase activitati stiintifice si artistice.coala romaneasca de anatomie a adus o importanta contributie la dezvoltarea acestei ramuri a biologiei. Numele lui Fr.Rainer, Gr. T.Popa, V. Papilian, Z. Iagnov, E. Repciuc, D. Riga, T. Rusu si al multor altora vor ramane strans legate de evolutia anatomiei, in general, si a anatomiei functionale, in special.Definitia lui Fr. Rainer - Anatomia este stiinta formei vii -concretizeaza conceptia scolii romanesti de anatomie.CAPITOLUL IIANATOMIA APARATULUI LOCOMOTORAparatul locomotor, aparat specializat care indeplineste functia locomotorie a orga...
Download