...ritoare, apoi coteste brusc pe sub Rapele-Dracului, ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline. La marginea satului te intampina din stanga o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalacita de ploi si cu cununita de flori vestede agatata de picioare. Sufla o adiere usoara, si Hristos isi tremura jalnic trupul de tinichea ruginita pe lemnul mancat de carii si innegrit de vremuri. Satul parca e mort. Zapuseala ce pluteste in vazduh tese o tacere nabusitoare. Doar in rastimpuri fasie alene frunzele adormite prin copaci. Un fuior de fum albastrui se opinteste sa se inalte dintre crengile pomilor, se balabaneste ca o matahala ametita si se pravale peste gradinile prafuite, invaluindu-le intr-o ceata cenusie. Casa invatatorului este cea dintai, taiata adanc in coasta unei coline, incinsa cu un pridvor, cu usa spre ulita, si cu doua ferestre care se uita tocmai in inima satului, cercetatoare si dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, in dreptul usii, unde se spala dimineata invatatorul, iar dupa-amiaza, cand a ispravit treburile casei, d-na Herdelea , strajuieste o ulcica verde de lut. In ograda, intre doi meri tineri, e intinsa vesnic franghia pe care acum atarna niste camasi femeiesti de stamba. In umbra camasilor, in nisipul fierbinte se scalda cateva gaini, pazite de un cocos mic cu creasta insangerata. Drumul trece peste Paraul-Doamnei, lasand in stanga casa lui Alexandru PoP-Glanetasu. Usa e inchisa cu zavorul coperisul de paie parca e un cap de balaur peretii varuiti de curand de-abia se vad prin sparturile gardului. Pe urma vine casa lui Macedon Cercetasu, pe urma casa primarului Florea Tancu, pe urma altele Intr-o curte mare rumega, culcate, doua vaci unguresti, iar o baba sade pe pripa, ca o scoaba, prajindu-se la soare, nemiscata, parc-ar fi de lemn Caldura picura mereu din cer, iti usuca podul gurii, te sugruma. In dreapta si in stanga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii, acoperindu-si fetele sub stresinile stirbite de ploi si de vite. Textul este un discurs descriptiv descrierea drumului care duce in satul Pripas si care strabate satul.Vizibila este functia referentiala, prin care se ofera lectorului informatii obiectuale. Descriptorullector, dotat cu competenta lingvistica, un memorandum lexicologic,o descriere tip carte postala , in care lumea este decupata in unitati drum, rau, padure, cruce, case. Descrierea este un continuum de fraze in care putem interveni, privirea vagabondeaza intr-un hazard al realitatii oferind descriptorului o libertate totala. Descriptorul putea foarte bine sa aleaga alta modalitate de ordonare a termenilor in spatiu, lucru pe care il si face atunci cand drumul este urmarit prin ochii lui Herdelea care partseste satul sau prin ochii naratorului care paraseste universul fictional. Descriptorul comenteaza lumea fictiunii si o interpreteaza, pe cand descriptorul e un receptor a carui activitate este fie retrospectiva, un receptor invatacel al descriptorului maestru care poseda cunostinte lexicale si enciclopedice pe care le transmite in mod didactic. El descentralizeaza structurile logice ale enuntului si centralizeaza structurile pragmatice ale participantilor la enuntare Ph. Hamon1Ordonand elementele unei topografii imaginare, descriptorul realizeaza o topografie a unui loc oarecare dupa Fontanier, un enunt didascalic prin care transmite lectoruluidescriptor indicatii explicite ale regiei necesare intelegerii globale a textului. Aceasta descriere estre facuta de narator cu rolul de a prezenta cadrul actiunii, de a crea impresia de verosimilitate. Descrierea traieste la nivelul concret al textului numai sub forma cuprinsa intr-o secventa descrierea crucii care urmeaza dupa o secventa descrierea drumului si precede alta secventa descrierea caselor descrietrea este un succedaneu artificial al realitatii deschise si infinite ea pare a se varsa si la un capat si la altul al drumului, sugerand o totala lip...
Download