...RACTUL LITERAL LITTERISSECbIUNEA I Vechiul contract litteris, Motivele aparitieiSECbIUNEA II Textele din Institutiuni - Gaius referitoare la vechiul contract litteris - traducereSUBSECbIUNEA I Interpretarea textelor lui GaiusSUBSECbIUNEA II Modul de contractare al peregrinilor CHIROGRAPHUM si SYNGRAPHAE SECbIUNEA III Parafraza lui Teophil 3,21 referitoare la contractul litterisSUBSECbIUNEA I Interpretarea textului lui TeophilSECbIUNEA IV Obligatia literala sub JustinianSUBSECbIUNEA I Pasajul INSTITUTIONES -3,21 - traducereSUBSECbIUNEA II Interpretarea pasajului 3,21 Institutiones - sursa pasajuluiSUBSECbIUNEA III Querela non numeratae pecuniaeSUBSECbIUNEA IV Parafraza lui Teophil Pasaj referitor la obligatia literala in timpul lui JustinianSUBSECbIUNEA V ConcluziiCAPITOLUL VICADEREA IN DESUETUDINE A CONTRACTELOR SOLEMNEBIBLIOGRAFIECAPITOLUL IGENERALITbI CU PRIVIRE LA CONTRACT I ELEMENTELE SALEPrincipalul izvor al obligatiilor, contractul, reprezinta acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane in scopul de a produce efecte juridice. In dreptul roman elementele esentiale ale contractului, elemente fara de care un contract nu putea fi valabil erau capacitatea, consimtamantul si obiectul.A CAPACITATEA reprezinta aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si a-si asuma obligatii.Aveau deplina capacitate de a incheia contracte cetatenii romani sui juris. In cazul altor persoane capacitatea de a incheia contracte lipsea sau era limitata. Astfel, in dreptul vechi erau incapabili de drept, deci lipsiti total de capacitate de folosinta sclavii, peregrinii si fiii de familie. In dreptul clasic s-a admis ca sclavul se poate obliga natural, ca peregrinii pot incheia acte conform dreptului gintilor si chiar conform dreptului civil daca au detinut jus comercii. La sfarsitul Republicii fiii de familie au obtinut dreptul de a se obliga civil.Incapabili, de fapt, deci lipsiti de capacitate de exercitiu erau alienatii mintal, infantes, minorii de 25 de ani, risipitorii si femeile sub tutela, care, puteau deveni creditoare dar nu puteau deveni debitoare decat cu auctoritas a tutorilor.B CONSIMbMNTUL reprezinta acordul de vointa al partilor unui contract. O singura vointa nu este suficienta pentru incheierea unui contract, caci oferta nu obliga pe cel care a facut-o, ea putand fi retrasa pana la acceptarea de catre cealalta parte. Existau insa trei cazuri in care actul unilateral de vointa produce efecte juridice cand era vorba de votum adica promisiunea facuta unui zeu, in cazul in care promisiunea era facuta unei cetati si in cazul in care era vorba de promisiunea unei recompense facuta de catre un stapan de sclavi celui care il va aduce pe sclavul fugit.Consimtamantul pentru a fi valabil trebuia sa fie serios, sa nu fi fost dat in gluma jocandi causa sau in imprejurari din care rezulta neindoielnic lipsa intentiei de a se obliga.Pentru a fi valabil consimtamantul nu trebuia sa fie viciat. Viciile de consimtamant in dreptul roman sunt eroarea, teama dolul si leziunea.a EROAREA error consta intr-o reprezentare gresita a realitatii in momentul incheierii actului juridic. Nu orice eroare constituie un viciu de consimtamant ci doar cea care altereaza vointa exprimata la incheierea contractului, astfel ca respectivul contract este lovit de nulitate. Constituie deci viciu de consimtamant urmatoarele cazuri de eroare error in negotio - consta in eroarea asupra naturii juridice a actului incheiat. Spre exemplu o parte crede ca face o vanzare iar cealalta parte crede ca face un depozit. error in corpore - consta in eroarea asupra identitatii obiectului contractului. Spre exemplu o parte crede ca vinde un fond iar cealalta parte crede ca cumpara un sclav. error in substantia in materia - consta in eroarea asupra calitatii esentiale a lucrului ce priveste substanta materiala sau intelectuala a lucrului care constituie obiectul contractului. Spre exemplu se vand sfesnice...
Download