... din ideea de teama si de potrivnicie a elementelor de noapte. Roger Callois considera fantasticul o ruptura, o amenintare insolita, aproape insupotabila in lumea reala . Fantasticul parcurge in general schema urmatoare Ordine Ruptura Revenire la ordine. Marcel Schneider insista asupra caracterului interior, psihologic. Fantasticul se caracterizeaza printr-o infuziune brutala a misterului in cadrul vietii reale. Noad Philipps considera ca cel mai mult conteaza intensitatea tensiunii emotionale. El distinge fantasticul oriental de cel occidentaloccidental in traditia Europei apusene, literatura fantastica se bazeaza pe efectul de spaima, dozat in mod savant de catre scriitor.oriental in orient el fantasticul a evoluat pe o cale, devenind incetul cu incetul o superba si fascinanta melodie plina de culoare si poezie, depasind aproape orice spaima prin stralucirea fanteziei imaginative. Fantasticul se diferentiaza prin atmosfera si tonalitate, reprezentand principala opozitie intre fantastic si feericul din povestiri sau drame O poezie aeriana, fluida raspandeste in lumea spiritelor o atmosfera rarefiala, pura chiar si atunci cand spiritele sunt rautacioase, ele nu sunt amenintatoare, dure. nimfele si ondinele Ion Biberi.Este dificil sa gasim o definitie generala a fantasticului, deoarece exista mereu si abateri de la reguli. Alegem schema fantasticului a lui Roger CalloisOrdine Ruptura Revenire la ordine,deoarece majoritatea operelor din domeniul fantasticului ale marilor scriitori romani urmeaza aceasta schema.Acest fapt reiese cel mai clar din opera lui Mircea Eliade La biganci . Actiunea debuteaza in sfera reala Personajul Gavrilescu patrunde in locul numit La biganci , deoarece locul este racoros, iar afara caldura este foarte puternica. In acest sptiu ciudat are loc ruptura despre care vorbeste R.Callois. Urmeaza revenirea la ordine, la realul schimbat. El pune schimbarile pe seama caldurii. Totusi schimbarea realului este aproape insuportabila , asa ca personajul revine inapoi in spatiul bordeiului, unde isi implineste destinul alaturi de dragostea tineretii sale Hildegard. Predomina ambiguitatea, in special la final ,iar Eliade pune accent pe ezitarea cirtitorului si a personajului.Intamplarile din nuvela Sarmanul Dionis parcurg aceleasi etape. Dionis, tanarul copist se viseaza ca calugarul Dan, pe timpul lui Alexandru cel Bun. El tinde spre perfectiune si divinitate, savarsind insusi pacatul originar, confundandu-se cu acestea. In acest moment DanDionis pierde lumea construita in imperiul selenar alaturi de persoana iubita Maria, si revine in timpul lui Dionis. In aceasta lume el gaseste fericirea.Nici Moara lui Califar de Gala Galaction nu se abate de la schema. Orfanul Stoicea, stiind ca nu are nimic de pierdut, porneste spre moara lui Califar, desi despre acste loc se zvonesc in satul sau lucruri necurate. Cum este de asteptat, survine acea ruptura. Stoicea isi vede viitorul si constata ca acesta este tragic el si familia lui vor fi ucisi de tatari. Revenirea la realul schimbat este insuportabila. Stoicea hotaraste sa puna capat vietii.Alte povestiri fantastice romanesti, cum ar fi Lostrita de V.Voiculescu, sau La hanul lui Manjoala au aceleasi trasaturi ale fantasticului. Iesirea din limitele realului este prezenta in fiecare.T.Todorov pune accentul pe ezitarea citiorului si a personajelor in privinta naturii fenomenelor perturbatoare. Daca se opteaza pentru o solutie rationala, ea se situeaza in sfera straniului, daca solutia este supranaturala, ne aflam in domeniul miraculosului. Toti cei patru scriitori au pus accent pe ezitarea cititorului. Punctul comun al celor patru opere este amenintarea insolita, aproape insuportabila im lumea reala. Privind general cele patru opere, constatam ca fiecare personaj in parte esueaza, adica dupa pierderea notiunii de timp si spatiu, ei nu reusesc sa mai perceapa lumea la fel ca restul oamrnilor.Gavrilescu n...
Download