...atii. Varietatea imaginilor lirice ale timpului apare ca o consecinta a genialitatii poetului. Acesta reia aceeasi tema privind-o din diverse aspecte, analizand-o in profunzime, oferindu-i diverse simboluri. Observam astfel ca poetul are o imagine pozitiva asupra trecutului plin de glorie, de oameni ilustri si de faima Cand privesc zilele de aur a scripturilor romane Ma cufund ca intr-o mare de visari dulci si senine. Epigonii Prezentul apare sub un aspect negativ cand poetul se refera la epigonii ce nu stiu sa pretuiasca pe predecesori. Prezentul este singura viziune a timpului care merita atentia omului deoarece Viitorul si trecutul Sunt a filei doua fete Vede-n capat inceputul Cine stie sa le-nvete. Glossa Doar prezentul poate fi schimbat, doar el prezinta importanta pentru ca trecutul este un moment deja trait, deci irecuperabil pentru om, in timp ce viitorul este o proiectie incerta, o prezumtie legata de idealurile omenesti care de obicei nu se implinesc. Pentru poet nimic nu este nou si experientele se pot repeta la infinit chiar intr-un viitor la fel de nesemnificativ precum durata actuala, idee prezentata sub forma infatisarii lumii ca un teatru in care doar actorii se schimba Alte masti, aceeasi piesa, Alte guri, aceeasi gama. Glossa.Timpul este prezentat sub forma neantului care ineaca pur si simplu omul Precum pulberea se joaca in imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza inceteaza, Astfel, intr-a vesniciei noapte pururea adanca, Avem clipa, avem raza, care tot mai tine inca Scrisoarea I Nuvela filozofica Sarmanul Dionis are ca tema transmigratia sufletelor, a metempsihozei. Eminescu valorifica o idee a lui Schopenhauer, dupa care timpul si spatiul sunt manifestari ale substantei care se regenereaza vesnic, fiind compusa dintr-un numar de modele eterne, umbre ale individului fizic.Prin vis, omul poate iesi din determinarile sale temporale si spatiale si devenind parte a totului, are posibilitatea de a trai simultan formele sale trecute sau viitoare, existente in substanta vesnica. Prin intermediul lui Dionis, poetul prezinta propriile gandiri si conceptii In fapta, lumea-i visul sufletului nostru. Nu exista nici timp, nici spatiu ele sunt numai in sufletul nostru. Trecutul si viitorul e in sufletul meu Daca lumea e un vis, de ce n-am putea sa coordonam sirul fenomenelor sale cum voim noi Nu e adevarat ca exista un trecut. Aceasta nuvela poate fi asemanata cu Luceafarul pentru ca nuvela are doua fete, una a batranului dascal ce tine universul in degetul lui mic Scrisoarea I si alta a Luceafarului ce cuprinde in esenta lui puterea dragostei spiritualizate, absolute. Dionis e o alta ipostaza a Erosului si a Demiurgului eminescian. Dionis are in sine forta titanica de a anula timpul si spatiul. Trasatura care particularizeaza aceasta nuvela este relativitatea timpului actiunii printr-o compozitie bazata pe ambiguitatea planurilor narative unul al lui Dionis si altul al lui Dan. Dan isi manifesta existenta in timp ce Dionis doarme si invers. Aproximativ aceeasi trasatura e intalnita si in Luceafarul , unde doar noaptea si aparitia astrului duceau la rasarirea sentimentelor de iubire ale fetei. Relativitatea consta in ideea ca timpul nu exista decat in relatie cu altceva, deci daca omul nu l-ar imagina, acesta nu ar exista. Intr-un fel aceasta idee aparea si in Scrisoarea I , in geneza si stingerea Universului. Timpul apare o data cu omenirea si se stinge in acelasi moment cu Universul Timpul mort si-ntinde trupul si devine vesnicie. Simultaneitatea se refera la existenta dubla pe care o duce Dionis, ceea ce implica faptul ca dimensiunile timpului nu exista, ca nu exista viitor sau trecut, ci doar prezent, idee ce apare si in Glossa. Subiectivitatea dimensiunii temporale tine de dorinta omului de a se desprinde de timp, de a deveni etern prin creatie, de a renunta la conditia muritoarein Sarmanul Dionis ...
Download