...apreciat ca cea mai nobila manifestare spirituala a neamului nostru.Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte doua balade populare romanesti Dolca si Salga. Dupa propria marturisire a autorului, la baza romanului sta si un fapt real oprindu-se la un han, a auzit o discutie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban si despre posibilii faptasi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente si a elaborat o constructie epica, riguroasa, plasand in centru o psihologie feminina complexa. Din balada a retinut ideea conflictuala doi ciobani se inteleg sa-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile.Distanta de la balada populara la roman este mare, trecand prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie sicuala si psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu inlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie.Fata de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creeaza o psihologie feminina, iesita din comun, prin setea sa de dreptate si de adevar.In fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul sau profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene, dar si o remarcabila creatie a literaturii romane moderne.Firul epic central il reprezinta incercarea Vitoriei Lipan de a descoperi si de a pedepsi pe ucigasii sotului sau. Drumul ei este urmarit pe fundalul unei comunitati specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice. Astfel alaturi de psihologia complexa si compicata a Vitoriei Lipan, romanul se constituie intr-o monografie a satului moldovean.Existenta Vitoriei Lipan se desfasoara pe fundalul unei existente pastorale de specific national, cu asezari sociale, economice si cu deprinderi specifice oierilor. Spatiul romanului este mioritic, cuprinzand asezarile oierilor din partea dinspre munte a Moldovei.Existenta pastoreasca este urmarita mai ales prin familia Vitoriei Lipan.Monografia satului descrierea satului, a caselor, a ocupatiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinte, superstitii, calendar, obiceiuri botez, nunta, inmormantareRanduielile gospodaresti sunt dupa datina barbatul cu oile, femeia cu problemele casei. Casa are ograda cu adapost pentru vite fiind construita cu toate cele de trebuinta iei de miel in pod, faina de porumb si lemne adusa de la camp in desagi. Satul are ulicioare lungi si cotite cu carari printre gradini, are crasma si biserica.In sat viata se desfasoara calendaristic intre plecarea turmelor la pasunta si intoarcerea lor la iernatic. Vremea este inteleasa dupa semne. In viata oierilor nimic nu iese din traditie. Obisnuinta, datina sunt singura lege. Oamenii nu stiu carte, ei se adreseaza preotului pentru citirea si scrierea scrisorilor si a actelor. Satul este izolat astfel incat oamenii abia au auzit de posta si de tren.Mihail Sadoveanu evoca o lume arhaica, departe de binefacerile civilizatiei. Izolate de lumea din vai, randuri dupa randuri de generatii, in sute dupa sute de ani, se veselisera de cresterea zilei si inceputul anilor toate urmai ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel demult stapanii se schimbasera, limbile se prefacusera, dar randuielile omului si ale stihiilor staruisera asa incat se cuvenea ca si copii sa-si aiba partea lor.Oamenii sunt conservatori cred in superstitii vise semne. Astfel cand Vitoria Lipan si-a visat sotul, tecand calare peste o apa neagra cu spatele intors spre ea, si-a dat seama ca sotul ei a murit. Desi s-a schimbat calendarul, oamenii il urmeaza tot pe cel vechi. Vitoria Lipan tine post negru douasprezece vineri la rand si ii cere preotului sa faca slujba pentru sotul ei. Vitoria o cearta pe Minodora pentru ca vrea sa-si schimbe portul si pentru ca-i place dansul. Dupa randuiala ea ar trebui sa poarta camasa alba, catrinta neagra si parul impletit cununa.Desi este convinsa, ca sotul ei a murit, Vitoria se duce la baba Maranda ca sa-i ghiceasc...
Download