...e de cercetare n-ar trebui sa ne deceptioneze, ci faptul ca nu exista inca un obiect unitar de cercetare al psihologiei . Factorii care au intarziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei Unul dintre acestia, poate cel mai important, este de ordin ontologic si se refera la complexitatea existentiala a psihicului in general, a fenomenelor, proceselor, insusirilor, starilor psihice in particular, investigate de psihologie.A doua categorie de factori care au intarziat elaborarea obiectului unitar de cercetare al psihologiei este de ordin gnoseologic, fiind legata de avatarurile reflectiilor teoretice si ale investigatiilor empirice. Printre acestia, mai importanti sunt cei de mai jos. Existenta unor teorii, conceptii, scoli si orientari psihologice care prezinta contradictii externe. Daca la sfarsitul sec. XIX, psihologia a inceput sa-si afirme treptat statutul sau stiinta, delimitandu-si problemele si stabilindu-si metodele de cercetare, la inceputul sec. XX si-a elaborat si inchegat marile constructii psihologice, si-a rafinat metodele de investigatie.Introspectionismul, freudismul si neofreudismul, behaviorismul si neobehaviorismul, psihologia conduitei si psihologia actionala, psihologia umanista, psihologia pozitiva, sunt curente si orientari care au jalonat intreaga istorie a psihologiei, fiecare dintre ele propunand diverse modele explicative asupra vietii psihice. Existenta unor teorii, conceptii, scoli si orientari psihologice care prezinta contradictii interne. Aproape fiecare orientare, dar cu precadere behaviorismul si psihanaliza, si-au dezvoltat cu timpul, forme noi care incearca sa depaseasca limitele variantelor initiale. La ora actuala exista nu numai behaviorism, ci si neo-behaviorism, nu numai freudism, ci si neo-freudism.La fel de sugestiv este si faptul ca in interiorul uneia si aceleiasi orientari psihologice intalnim nu numai un partizanat excesiv, ci si dizidente Jung psihologie analitica Adler- psihologie individuala. Inchiderea in ele insele a scolilor si orientarilor psihologice, hegemonismul lor. Desi toate sunt partiale, limitate, fiecare dintre ele se pretinde a fi generala, totalitara.Nevoia de sintezaDesi conceptiile cu privire la obiectul psihologiei sunt extreme de numeroase, nevoia de sinteza a lor devine de mare actualitate si stringenta.In clasificarea orientarilor psihologice care au avut un contributii inseminate la delimitarea obiectului psihologiei, Zlate utilizeaza un triplu criteriuelementele de continutmetodologiile si metodele folositefinalitatea avuta in vedere.IntrospectionismulViata psihica interioara ca obiect al psihologieiIntrospectia ca metoda insarcinata cu descrierea si explicarea fenomenelor psihice- arata P.Popescu Neveanu- descinde din filosofia clasica fenomenologia lui Edmund Husserl din care psihologia s-a desprins si reprezinta o extensie a meditatiei si contemplarii asupra vietii psihice individuale. Introspectia apare intr-o dubla acceptiune atat in calitate de conceptie, cat si ca metoda de cercetare psihologica.Din perspectiva introspectiei psihicul este conceput ca un cerc de fenomene, ce isi au izvorul in ele insele fara nici o legatura determinativa cu exteriorul.Psihicul este o lume aparte, interioara, formata din trairi exclusiv subiective el este izolat de lumea externa si exista numai in masura in care se reflecta in constiinta, existenta lui fiind redusa la trairea lui. Continutul psihicului este ,,pur, el nu are nici o legatura cu lumea externa, materiala.TITCHENER vorbea de ,,eroarea stimulului. Dupa opinia lui cand oamenii sunt invitati sa-si analizeze trairile, senzatiile, ideile ei fac greseala de a se referi la obiectul perceptiei, reprezentarii, sentimentului, gandirii. Asadar, in loc sa de a caracteriza trairea, ei se refera la stimulul ei. Pentru a studia realitatea interioara, cercetatorul trebuie sa se dedubleze in obiect si subiect al cercetarii.Daca vrem sa studiem gandirea, spun introspectionistii, nu avem altceva de facut decat sa-l punem pe subiect sa gandeasca si sa-si descrie experienta sa.A fi concomitent si obiect si subiect al cercetarii este regula sine-qua-non a metodei introspectiei.Introspectionistii pun in centrul psihologiei studierea fenomenelor constiente, de aceea, introspectia s-a mai numit si psihologia constiintei.,,Obiectul propriu al psihologiei este viata constienta oriunde s-ar manifesta ea, scria in 1927 J.J. VAN BIERVLIET.Introspectia isi are radacinile in Germania, in laboratorul de psihologie infiintat de UNDT in 1979.Desi undt considera psihologia ca stiinta naturala ce-si are modelul in fiziologie nu va progresa decat daca va fi practicata in laborator, masurand si specificand relatii, el a recurs la introspectie in studiul constiintei ca fapt mental neobservabil direct si nepretabil experimentarii.undt a utilizat introspectia ca metoda de investigatie psihologica a constiintei si a fenomenelor psihice superioare.La undt au venit psihologi din intreaga lume pentru a se specializa englezul E.B. TITCHENER, americanul G. STANLEY HALL, rusul V.M. BEHTEREV, romanii EDUARD GRUBER si FLORIAN STEFANESCU-GOANGA. E.B. TITCHENER in America a generat o orientare psihologica ce poarta denumirea de structuralism.Din perspectiva structuralismului sarcina psihologiei consta in a desprinde, dezmembra structurile psihice complexe in elementele lor componente si a le analiza pe fiecare dupa o serie de criterii natura, continutul, calitatea, intensitatea, durata lor, etc.. Aceasta conceptie era orientata impotriva zoopsihologiei americane, acuzata ca fiind ,,stiinta comportamentului sobolanului.Titchener considera ca psihologia nu trebuie sa-si formuleze scopuri practice, unicul scop fiind acela al unei mai bune cunoasteri a constiintei prin introspectie.Aceasta opinie era indreptata impotriva unei alte orientari psihologice din epoca, practicata concomitenta cu structuralismul, si pe care insusi Titchener a denumit-o functionalism.Cunoscuta si ca ,,scoala de la Chicago functionalismul a fost promovat de JAMES si de doi dintre studentii lui, JOHN DEEY si JAMES R. ANGELL.Functionalismul se preocupa de importanta, semnificatia si rolul functiilor psihice in vederea adaptarii individului si a organismului sau la conditiile de mediu.Pentru Angell sarcina psihologiei functionale consta in a evidentia ,,activismul proceselor mentale. Psihologia functionala se refera la relatiile psihofizice intre organism si mediu, intre minte si corp existand o interactiune constanta.Structuralismul si functionalismul, orien...
Download