...a operatorie a intelectului spirit de observatie, memorie, rationament, vocabular, cunostinte ete.. Acestea sunt dispuse intr-un instrument de masura care poarta denumirea de Scara metrica Binet Simon 1905. Mai tarziu, in 1911, Binet isi ordoneaza probele in functie de varsta. Cu toate acestea, el nu ajunge la notiunea de ,,varsta mentala si nici la cea de nivel intelectual . De la el au ramas doua definitii ale inteligentei inteligenta este ceea ce masoara testele mele de inteligenta, inteligenta constituie modul de functionare al ansamblului compozit de capacitati psihice. Ceea ce era prezent implicit in opera lui Binet, va fi conceptualizat mai tarziu de psihologul american Leis Terman care revizuieste scara lui Binet si o introduce in America sub numele de Stanford-Binet Scale 1916. Terman arata ca varsta mentala este distanta parcursa intre varsta noului nascut si inteligenta adulta, iar Q.l.-ul este viteza, adica raportul dintre distanta parcursa si timpul necesar parcurgerii ei, cu alte cuvinte, raportul varsta mentala si varsta cronologica. Prin anii 30, psihologul David echsler il continua pe Terman, imaginand o scara a inteligentei pentru adulti. Descendentii lui ii vor revizui mai tarziu scalaAIS si vor produce o versiune pentru copiiAIS-R. Din perspectiva modelului psihometric, inteligenta apare ca o colectie de abilitati, cercetatorii fiind interesati mai mult de construirea instrumentului de diagnoza decat de definirea si conceptualizarea obiectului.Introducerea notiunii de coeficient de inteligenta ca raport de varsta mentala si varsta cronologica multiplicat cu 100 ramane o achizitie importanta a modelului psihometric al inteligentei.b Modelul factorial Reprezinta o continuare si adancire a modelului psihometric. Psihologii au inceput sa fie interesati nu atat de instrumentul de masurare a inteligentei, cat de modul de prelucrare a rezultatelor obtinute in urma aplicarii testelor de inteligenta. Una dintre modalitatile concrete propuse a fost cea a analizei factoriale, al carei parinte este Spearman 1904. Cu prilejul corelarii rezultatelor obtinute la testele de inteligenta au fost descoperiti o serie de factori, diferiti ca grad de generalitate, ca numar si ca mod de structurare, fapt care a condus la elaborarea modelului factorial al inteligentei. In interiorul acestuia desprindem cateva tendinte semnificative fiinta unitara promovata de Spearman 1904 1927.Dupa opinia lui, activitatile intelectuale, oricat de diverse ar fi, contin un factor comun, expresie a unei capacitati intelectuale omogene. In functie insa de varietatea activitatilor in care inteligenta opereaza intervine si un factor special, diferit de la o sarcina la alta. Primul a fost numit factorul g, celalalt, factorul s. Inteligenta ar fi, dupa Spearman, o combinatie lineara a acestor doi factori.tendinta pluralista recurge la multiplicarea numarului de factori.Psihologul american Thurstone 1938 1947, dezvoltand diferite procedee de analiza factoriala, a gasit alti opt factori comuni in spatele factorului g inteligenta generala descoperit de Spearman. Acesti factori au fost numiti de el abilitati mentale primare. Cel care exceleaza, insa, prin proliferarea, multiplicarea si diversificarea factorilor este J.P.Guilford 1956.-1971 care a propus un model morfologic al inteligentei. Din perspectiva acestei tendinte ceea ce conteaza este nu unitatea, nu ierarhia sau organizarea factorilor ci, pur si simplu, de exemplu, stabilirea unei nomenclaturi exhaustive a factorilor. Guiford, de exemplu, combinand continuturile, operatiile si produsele intelectului a obtinut 120 factori. tendinta ierarhica preocupata atat de inmultirea cantitativa a factorilor, dar si de inlantuirea si ierarhizarea lor. Burt 1949, Vernon 1950 pe langa factorii g si s ai lui Spearman au mai adaugat o a treia categorie de factori, numiti factori de grup, pe care i-au amplasat intre ceilalti. Asadar, fac...
Download