... J. Bhme a fost primul filosof gnostic ce a abordat religia antropologic - Natura omului este divin - lumeasca. Dumnezeu si Omul sunt un chip unic si indivizibil in Hristos - noul Adam. Dumnezeu rastignit a fost pentru o clipa ateu constata Antonie de Suroj. Singurul cu adevarat osandit este propriul fiu al lui Dumnezeu asa cum insista K. Barth - Un NU pronuntat in predestinare nu se refera la om. Prin Cristos ontologia a recapitulat si ispasit filocronia. V. Soloviov stie ca omul e teurg pentru ca aglutineaza Cosmosul in Absolut. N. Berdiaev din perspectiva teantropologiei admite o inferenta de maxima recenta - Nu credinta se naste din minune - ar fi aici una din ispitele majore respinse de Cristos - ci minunea este data credintei. Iisus se ridica deasupra tuturor prin Cuvantul rastignit pe crucea Lui. Marxismul - constata amar N. Berdiaev - nu cunoaste personalitatea si libertatea respectiv creatia - sinonim pentru iubire. Religia apare - observa L. Feurbach - ca o instrainare a omului de el insusi. . James a fost primul psiholog care a studiat experienta religioasa pornind de la 4 revelatori fenomenologici realist - subiectiv - genetic - axiologic. Religia se descopera nu ca dogma ci ca experienta paleo-stiintifica ce admite fideismul. Sigmund Freud aduce perspectiva psihopatologica - Religia este un joc al sublimarii. Agresivitatea precede faza proprietatii private si necesitatile materiale nu explica pulsiunile. Pulsiunile inconstiente libidoul filtrate dremic via supra-Eu au o dubla origine - congenitala - tensiunile auctoriale respectiv sociala - tabuul. Individul respinge departe de el insusi si de societate gradientul acestui supra-Eu. Pentru a se schimba prin el insusi si prin jocul sublimarii individul cauta morala si religia pentru ca Sinele sa fie patruns de ele. Nivelul IndividualCivilizatie si ReligieNarcisismul EvanescentPrincipiul HedonicFideismul animist si panteist Puterea e intrinseca fenomenelor naturale iar prin arbitrariul pur totemul si tabuul se translatizeaza etiognosicComplexul Oedip Secesia Eului si identificarea tatalui Idealul EuluiFormarea supra-Eului si Etosul HeteronomCredinta IpsoteistaSacrul si profanul se conceptualizeazaDumnezeu se identifica in modelul EuluiExperienta Autonomiei Principiul Realitatii socializeaza Sinele prin interiorizarea regulilor adresate Eului AteismulAntropocentrismul dispune si speculeaza printr-o autonomie morala cauzalitatile in ordinea fizica si ratiunea umana Fr. Nietzsche vede-n religie Nevroza Umanitatii. Istoria omului nu e decat istoria reprimarii lui. C. G. Jung abordeaza poliflanctiv si profund credinta religioasa. Dumnezeu - Arhetip e descoperit ca realitate psihica proiectata pentru a realiza realitatea externa. Prin individuare ca tendinta asimptotica de realizare a Sinelui arhetip al totalitatii si pulsiune de centrare - ordine si sens - se explica summit-ul opuselor - Coincidentia Oppositorum. Oamenii - constata Emil Cioran - n-au inteles ca impotriva mediocritatii nu se poate lupta decat cu suferinta. Intreaga neliniste ce urmeaza suferintei mentine pe om intr-o tensiune in care nu mai poate fi mediocru. Anatemele Exilului provoaca aparitia constiintei intre Dumnezeu si Sine pe Culmile Disperarii acolo unde adevarul se rosteste inainte de-al scrie. Caderea in timp ne explica si traumatizeaza. Logosul ne e mai intim decat ne suntem noi insine - Negatia ateismului - absolut chiar - e in esenta tot religie. Animus Hristos si Anima Fecioara Maria se convoaca unitar levitand opusele in simbolul crucificarii pentru ca Eul sa poata trai prezenta si realitatea suverana a Sinelui. Simbolul filoneaza ritul la care adera Fiinta doar potentiala din nevoia de-a accede la Fiinta actuala. Daca la Freud avem un Dumnezeu - distinct de Eul uman - ce apare ca divinizare a tatalui primitiv idealiz...
Download