...venind un obiect de studiu al psihologiei. Cand vorbim de T in plan psihologic, noi nu ne gandim direct la constitutia fizica sau la procesele neuroendocrine sau metabolice care au loc in organism, ci la modul cum reactioneaza si se manifesta sb., sub aspect dinamico-energetic, in diverse situatiirapiditatea perceptiei a raspunsurilor verbale la intrebaria reactiilor motorii intensitatea trairilor emotionale si durata lorintensitatea sau forta actiunilor voluntareechilibrul sau impulsivitatea derularii raspunsurilor la succesiunea stimularii externedirectia orientarii dominante- extraversie sau introversielocul controlului dependenta de stimularea externa sau dependenta de activismul intern propriudisponibilitatea la comunicarea interpersonalaascendenta sau obedienta relationala, etc.T, desi are o conditionare biologica directa si ereditara, dobandeste valente si sens real numai in plan psihocomportamental.T se manifesta in orice situatie, fiind prima determinatie a P care se impune nemijlocit observatiei. Asa se explica de ce, primele descrieri si clasificari ale lui dateaza inca din antichitate Hippocrate, Gallenus.Depinzand direct de structura biologica, T este propriu nu numai omului, ci si animalelor. Se stie ca I.P. Pavlov si-a elaborat teoria sa despre temperamente prin cercetari efectuate pe animale.T tine de latura formala, de suprafata, a P, si nu de cea interna, de continut.El nu are o semnificatie axiologica. D.p.d.v. biomedical se poate afirma doar ca o formula temperamentala este mai avantajoasa decat alta in ceea ce priveste rezistenta la stresuri si gradul de predispunere la anumite tulburari de ordin psihiatric nevrotic sau psihotic.D.p.d.v. educational nu sepoate evidentia un T ca fiind absolut favorabil iar altul nefavorabil.In principiu, tipurile temperamentale sunt echipotentiale pe fondul unor scheme temperamentale diferite, in ontogeneza, se pot edifica profiluri de P asemanatoare d.p.d.v. aptitudinal si caracterial, dupa cum pe fondul aceleiasi formule temperamentale se elaboreaza profiluri de P diferite.T nu este o variabila neutra d.p.d.v. adaptativ.Structura comportamentala este o interfata intre persoana si lume si indeplineste rol de mediator intreintensitateaduratasemnificatia influentelor externeefectele in sfera psihocomportamentala.O importanta speciala dobandesc trasaturile temperamentale in cadrul relatiilor interpersonale, atractiile si respingerile dintre membrii fiind conditionate de ele.2. Probleme generale ale temperamentului2.1. Care este natura psihica a T Este afectivo-reactiva.Nu exista aproape nici o clasificare a T care sa nu ia drept criteriu fie emotivitatea, fie reactivitatea, fie pe amandoua.Aceste criterii apar inca de la Hippocrate si Gallenus. Colericul este violent, impulsiv, trasaturile lui comportamentale fiind deci de ordin afectiv si reactiv.Aceste criterii se intalnesc si in tipologiile constitutionaliste. Kretschmer apreciaza T dupaa 2 caracteristici ale afectivitatiigradul de sensibilitate, numit de el psihestezietonalitatea afectiva predominanta, asa numitele proportii diateziceb 2 caracteristici ale activitatiiritmul, viteza actiunilorsi tensiunilor psihiceCel mai bine este pusa in evidenta natura afectivo-reactiva a T de tipologiile psihologiceundt clasifica T dupaafecte puterniceslabemiscari repeziinceteRibot dupa simtire si actiune.Allport T este ,,fundamentul emotional al P.2.2. Ce exprima T din P Forma ei de manifestare si nu continutul vietii psihice.Dovada unul si acelasi continut psihic se exprima extrem de diferit continuturi diferite, ba chiar opuse, se pot exprima identic.Prin el insusi T nu genereaza nici continuturi psihice, nici performante.El reprezinta modul de a fi, de a se comporta al cuiva, tinand mai ales de stilul comportamental al omului.T nu coreleaza semnificativ cu trasaturile aptitudinale, orientative, caracteriale ale omului.2.3. T este innascut sau dobandit Cvaziunanimitatea psihologilor au considerat T ca fiind innascut.Allport, in 1961 arata ca T este ,,materia prima din care se constituie P, T se bazeaza foarte mult pe determinarea genetica arata el.Buss si Plomin 1975 ,,ceea ce mostenim nu este un grad specific sau o cantitate de T, ci, mai degraba un raspuns potential, aflat la un nivel inalt, mediu sau scazut a scaderii raspunsurilor.Cel care reactualizeaza aceste raspunsuri este mediul.Prin T omul influenteaza mediul social care la randul lui afecteaza T.Dar, chiar daca mediul influenteaza unele manifestari temperamentale, in esenta, el este innascut.Psihologii americani au sustinut ca unele trebuinte sunt innascute, dar nu au afirmat niciodata ca tendintele personale ar fi mostenite.T ca structura psihica, desi larg determinata genetic este, in expresia lui finala si mai ales functionala, modelat de conditiile socio-culturale existentiale ale individului.Influenta ereditarului asupra psihocomportamentului nu este directa, ci mediata, filtrata de sociocultural.2.4. Ce relatie exista intre tipul de activitate nervoasa superioara si T La inceput s-a crezut ca intre tipul de a.n.s. si T exista o identitate, de aceea a fost definit unul prin altul. Cu timpul s-a remarcat ca cele 2 notiuni sunt distinctetipul de a.n.s. are o sfera mai larga se manifesta in planul vietii psihice si in cel al vietii fiziologice dar un continut mai restrans este o notiune fiziologica, se manifesta mediat in planul vietii psihiceT are o sfera mai restransa dar un continut mai bogat este o notiune psihologicaP.P. Neveanu arata ca ,,tipul de a.n.s. nu se trasfera mecanic si univoc intr-o anumita caracteristica temperamentala.Unele particularitati ale tipului de a.n.s. echilibrul, mobilitatea se exprima mai mult, altele intensitatea ceva mai putin si adeseori mascat.Una si aceeasi trasatura de tip se manifesta diferit in plan psihocomportamental, datorita filtrarii ei prin reteaua de reflexe conditionate, prin experienta sb., prin sistemul de relatii cu lumea.Ion Radu ,,intre gena si comportament se interpune mediul si istoria individuala.In manifestarile sale individuale T depinde in mare masura de conditiile ontogenezei.II. CLASIFICAREA TEMPERAMENTELORCriteriile care au stat la baza schemelor de clasificare pot fi impartite in 3 categoriicriterii morfologice sau bioconstitutionalecriterii fiziologicecriterii psihologiceTIPOLOGIILE MORFOLOGICECriteriile de ordin morfologic, bioconstitutional au fost identificate si utilizate pentru prima data de Hippocrate. El a folosit notiunea de tip corporal, determinat deaspectul constitutional exteriorraportul dintre tesutul musculos si cel ososdintre cutia toracica si abdomenA delimitattipul corporal ftizic caracterizat prin aspect scheletic, fragil, alungit, temperamental rece, calculat, tacut, reflexiv medical predispus la tuberculozatipul apoplectic aspect musculos-obez, statura mijlocie sau mica, temperamental jovial, afectuos, impulsiv, instabil, emotional, necontrolat medi...
Download