...punem ceva dorinta constienata insa situatia reala, imprejurarile sociale nu ne permit sa ne manifestam aceea dorinta, atunci in cursul discutiei sau scrisu-Lui dorinta reprimata se va folosi de oboseala, distractia noastra, care aboleste intrucatva cenzura atentia constiintei morale pentru a se manifesta mai mult sau mai putin direct in vorba sau in scris dand nastere lapsusului.Se observa deci doua tendinte fundamental antagonistedorinta de a spune ceva reprimatatendinta constiintei care se opuneUneori sensul lapsusului poate sa apara intr-un mod evident tendinta ideii reprimate, individul o exprima direct, fara nici o deformare.Alteori insa lapsusul va consta intr-un cuvant fara nici un sens, mai mult sau mai putin deformat, caz in care se poate exprima prin interferenta, intalnirea a doua intentii.Aceasta interferenta se efectueaza fie prin substitutie in lapsusurile prin opozitie ideii reprimate substituindu-se ideea tocmai contrara, fie prin deformarea sau modificarea unei intentii prin alta, rezultand cuvinte mixte.Aceste doua mecanisme ale substitutiei si deformatiei stau deci la baza formarii lapsusurilor.Lapsusurile sunt deci rezultatul unei lupte si concilieri ale concurentei a doua tendinte antagoniste, una latenta inconstienta de obicei de ordin personal, afectiv si alta manifesta constienta de ordin social.Tendinta reprimata in latenta are de obicei un continut injurios cea patenta, dein contra, este reverentioasa.Intr-adevar, zilnic individul este silit de imprejurari, de obicei de ordin social, sa ia o atitudine rezervata sau chiar sa arate un respect, bunavointa fata de un altul, in timp ce in inconstientul sau nutreste ganduri injurioase, agresive.Intr-adevar, de cate ori sub presiunea constiintei sau mai ales a situatiiilor de ordin social sa ne ascundem primitivitatea din noi.De cate ori raporturile sociale nu ne silesc sa inabusim o ura sau rautatea fata de persoa-na careia suntem nevoiti sa-i zambim, sa fim binevoitoriIn toate aceste conditii la cea mai mica zdruncinare a digului ce impiedica actualizarea, manifestarea fondului nostru reprimat vom comite acte de a caror origine adesea nu ne dam seama, ele fiind reprimate si uitate de constientul nostru.In cazurile in carene ia gura pe dinainte si spunem exact ceea ce n-am vrut sa marturisim dorinta e satisfacuta direct prin substituire fara nici o modificare.Alteori, din contra, dorinta inconstienta pentru a se exprima va suferi diversele mecanisme ale deformarii.Asadar orice lapsus va fi rezultatul interferentei a doua tendinte una incostienta,perturbanta si una constienta, perturbata.In lapsusurile prin deformatie ca sa gasim sensul cuvantului deformat, de neinteles, va trebui sa cautam tendinta perturbanta in inconstientul nostru.Prin asociatia de idei, pornind de la cuvantul lapsat, vom ajunge la adevarata tendinta pe care o credeam inabusita.Un exemplu de lapsus prin deformare ni-l ofera Freud Un prieten al meu Dr. G...imi poveste aimpresiile bune pe care le are despre societatea ungureasca, in care a trait cativa ani.In cursul conversatiei a avut lapsusul in societatea englezeasca in loc sa zica in societatea ungureasca.Ne-am oprit sa cautam motivul lapsusului....Printr-o asociatie de idei si-a adus aminte mediul simpatic...lumea vesela...femei si astfel isi reaminti de femeia fata de care nutrise o deosebita frumusete dragoste pe care a fost nevoit sa o inabuse din cauza plecarii lui din mijlocul societatii unguresti.O alinta cu numele de mein Engel deoarece nu stia ungureste.Asadar, vechiul dor ce-l lega de Engel s-a trezit din inconstient provocat de cursul proceselor constiente ale conversatiei asupra societatii unguresti... si a perturbat acest curs, deformand cuvantul unguresc in englezescCare sunt insa raporturile dintre intentia perturbata si cea perturbantaPoate fi un raport de continut, in care intentia perturbanta contrazice intentia perturbata, o rectifica sau o completeaza, iar conflictul dintre ele se manifesta prin lapsus.In alte cazuri tulburarea provine de le un curent de idei care a preocupat persoana in chestiune cu putin timp inainte.Intr-un cuvant, mecanismul intim al lapsusului ar fi, dupa Freud, urmatorul tendinta perturbanta, reprimata, apare contra vointei individului prin deformare sau substitutie.Reprimarea are la randul ei mai multe grade.O intentie, cu cat este reprimata mai mult timp si mai intens, cu atat individul care a comis lapsusul, o va recunoaste mai putin.Aceleasi mecanisme se gasesc si la baza lapsusului scris.Lapsusurile au deci un sens si semnificatie proprie de mare valoare. Incapacitate momentana a cuiva de a-si aduce aminte de un lucru stiut eroare, inadvertenta comisa din neatentie de o persoana care vorbeste sau scrie ceva.dex Sigmund Freudx !aj0JCJUaJmHsHmHsHCJaJmHsHaj0JUjklmnopqrstuvxSaaii
a!Xvui !hahF 1h à!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHRaRHeading 1i5CJ KH OJQJtJaJ TaTHeading 2i 56CJOJQJtsJaJ...
Download