Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

REALITATEA COMUNICARII

...rima ceea ce se petrece, s-a intimplat ori se doreste sa aiba loc la nivelul grupului sisau al fiecaruia. Ca urmare, realitatea exprimata sau de exprimat se prezinta ca fapte, sentimente si relatii intre fapte si sentimente.Faptele, infatisate ca incontestabile, sint alcatuite din ce se vede inclusiv atitudini posturale, gesturi, culori, forme, figuri, dimensiuni ce se aude vorba, timbrul vocii, muzica, sunetele, zgomotul, ritmul, tacerea, intensitatea interventiei ce se spune cuvintul ca sens, continuturile ce se face actiuni, munca organizarea ei, obiectele produse, cercetarea, exercitiile practice, rezultatele obtinute.Sentimentele prezente la grup, subgrup sau individ sint recunoscute si prelucrate, constient sau inconstient, de fiecare. in fapt, ele sint afectivitatea pe care o genereaza sisau o manifesta fiecare grup in modelele sale de tensiune, de satisfactie, de putere, de euforie. Individual, fiecare le resimte la fel si totodata diferit pozitivnegativ, atractierespingere, bucuriedurere, satisfactiefrustrare, fortaslabiciune, indiferentaentuziasm. Relatia fapte-sentimente se prezinta la nivelul intentiei, senzatiilor, impresiilor, intelegerii faptelor, contextelor, oamenilor. Fiecare persoana are tendinta sa deformeze, sa interpreteze, sa infrumuseteze ori sa umbreasca ceea ce vede, aude, simte. in gradul si nivelul de deformare intervin caracterul si experientele anterioare backgroimd-ut. Ca realitate, relatia ia forma de ceea ce s-a perceput o agresivitate, o maniera atractiva de prezentare desi, uneori, aceeasi situatie poate fi perceputa exact invers de altcineva ceea ce s-a inteles, deoarece si intelegerea poate sa difere. De retinut ca aici mai intervine si rolul ambiguitatii cuvintelor. Contextele insele, la rindul lor, au semnificatii diferite pentru fiecare. A se vedea experienta jurnalistului, care scri exact invers decit un alt coleg, de alta publicatie, desi ambii vorbesc despre acelasi eveniment, din acelasi loc si despre acelasi moment al derularii lui ceea ce s-a exprimat, diferentele fiind date de claritate, trunchieri, aluzii care, uneori, sint folosite pentru a lasa intelesul in seama celui care receptioneaza mesajul ceea ce am vrut sa se exprime. Este interventia deschisa a receptorului care, pentru ca a vrut, a asteptat sa auda, sa vada, sa se spuna si a privit astfel ineit toate se vorune pe seama persoanelor, locuitorilor, momentelor de care avea nevoie. Ne face placere sa conferim o anumita semnificatie celor percepute si sa credem ca sensul acesta al nostru l-am dobindit atunci de la ...Orice analiza evidentiaza ca intelegerea realitatii genereaza o perspectiva complementara, impunindu-se atentiei realitatea constienta si exprimata realitatea constienta si neexprimata realitatea inconstienta.Daca in realitatea constienta si exprimata rolul formatorului se reduce la a o face remarcata celorlalti, sugerind eventual noi tehnici de reformulare si prezentare, pentru realitatea neexprimata subiectul trebuie ajutat sa scoata din adincuri imaginile pe care le pastreaza. Cauzele care l-au dus la neactivarea lor pot fi multiple de la interventii brutale pina la insatisfactii adincite de educator, la nereusita in comunicare si la nestimularea curajului de manifestare. De aceea, caile de interventie devin anevoiase daca nu se cunosc antecedentele procesului. Formatorul poate valorifica ambivalentele favorabile ori poate sa le creeze, pentru ca fiecare sa exprime faptele de care are stiinta sau ia cunostinta.Realitatea inconstienta este un subiect ca si inexistenta, chiar daca toti ceilalti o reclama. Trebuie inteleasa doar ca o problema personala, exceptie nefacind nici cazurile patologice, pentru ca oricine poate sa ignore si chiar ignora ceva din ceea ce altii percep. Formatorului ii ramine posibilitatea sa intervina cu tact, spre a pune in evidenta, a face observat, ceea ce trecuse nesesizat, prezentind el insusi acest fapt ca pe ceva normal. Astfel po...
Download