...oi ipoteze testabile. Ipoteza regenta se justifica gnoseologic numai daca explica si alte fenomene decat cele care au constituit baza empirica si au sugerat formularea ei. Ipoteza specifica se enunta prin toate modificarile si diferentele produse care s-ar datora factorului experimental controlat de catre cercetator. Ipoteza nula califica modificarile si diferentele atribuite factorilor aleatori care scapa in exegeza controlului desi fiind - uneori - previzibili. Randomizarea presupune esantionarea simpla aleatorie fiecare caz din populatie poseda aceeasi sansa pentru a fi selectionat.Freedman a initiat seria de experimente The foot in the door pentru a demonstra cum subiectii care au acceptat sa realizeze o sarcina mica se vor conforma cu maimulta probabilitate unei cereri mai mari decat cei carora nu li s-a prezentat in prealabil doleanta de gabarit infim. Complezenta subiectilor la cererea critica are aceeasi amploare si daca fiecare doleanta e pretinsa de persoane diferite. Similaritatea de actiune sau de continut a cererilor nu e responsabila pentru efectul de complezenta. Nu atitudinea fata de-o anume cerere activitate persoana se modifica ci atitudinea raportata la complezenta in general. Se accepta o auto-atribuire efectuata de tinta in intervalul dintre cele 2 cereri ca mod de-a infera - asa cum observa DeJong - relatia instituita intre conceptul de sine si comportament. Pliner amelioreaza exegeza The foot in the door considerand in raport cu complezenta orala pe cea comportamentala a subiectilor la cererea critica drept variabila dependenta cu un caracter superfluu si indiscret - subiectul poate stabili ce suma va dona. Prima cerere produce decizia de-a oferi sau nu mai degraba decat modeleaza generozitatea deja existenta. Cu cat e mai importanta marimea primei cereri acceptate de subiect - arata Seligman - cu atat mai mare va fi complezenta la doleanta consecutiva.Beaman arata ca timpul mediu dintre 2 cereri pentru a rentabiliza la maximum demersul de influenta prin travaliul cognitiv - cerut de taumaturgia perceptiei de sine - trebuie sa fie de 100 de ore.Kelley impune Teoria Atribuirii - individul isi explica propriul comportament prin cauze endogene personalitate exogene contextualitate. Presiunea externa utilizata pentru a induce complezenta cu cererea sidiara compromite complezenta la cererea critica. Supra-justificarea consta-n decrementarea motivatiei intrinseci atunci cand se adauga o motivatie extrinseca.Copilul cauta sa reduca disonanta cognitiva - experimentul Lepper - mai mare-n raport cu o amenintare modica descalificand - in noua ierarhie - jucaria interzisa pentru a-si motiva comportamentul de evitare pe baza auto-atribuirii unei trasaturi de onestitate pasata ferm propriei persoane. Cand insa apare o justificare extrema pregnanta pentru comportamentul persoanei daca nu invinsa cel putin convinsa de faptul ca oricine - in locul ei - ar fi reactionat la fel, subiectul nu mai poate infera pe baza acestui algoritm trasaturi de personalitate. Complezenta la prima cerere trebuie sa produca o modificare in auto-perceptie. Contextul unde se realizeaza doleanta sidiara poate bloca aceasta schimbare daca include o cauza ce-l determina pe subiect sa faca o atribuire externa sau alogena pentru comportamentul sau prin raportare la natura relatiilor instituite cu factorii identitari de personalitate. Thomas observa cum subiectii expusi la modele altruiste se percep ca fiind mai putin altruisti in raport cu cei care nu contacteaza in prealabil relatii cu astfel de modele.Sato recruteaza probeaza empiric nevoia de aprobare sociala admisa ca trasatura de personalitate. Astfel pot fi diferentiati indivizii si e posibila anticiparea comportamentelor. Mediul public favorizeaza demersul altruist al persoanei. Batson arata cum s...
Download