... presupun continuarea unei directii de dezvoltare a personalitatii care sa permita dezvoltarea priceperilor si a aptitudinilor, exprimarea unor valori si atitudini, asumarea unor roluri agreabile, succesul profesional fiind, in ultima instanta, o rezultanta a interactiunii dintre structura de personalitate si mediul ocupalional. Personalitatea si identitatea de sine a adultului sint strins legate de principala sa activitate - munca. Devenirea personalitalii, ca proces continuu, depinde. de o serie de factori, care ar putea fi grupali in trei categorii ciclurile de viaa, alegecile pe car le facem mai mult sau mai puin intimplator si automodelarea. Aceste alegeri, printre care si cea a profesiei, exercita o influenta modelatoare un post inalt solicitant sub aspect intelectual isi pune amprenta nu numai asupra . dezvoltarii aptitudinilor si capacitalilor, ci si asupra intereselor, motivatiei, nivelului de aspiralie, manifestarilor Eului imagine de sine, respect de sine o munca mo- notona si subsolicitanta poate deveni Ca-a lea uriei adevarate alienari de sine. . .In viata cotidiana este larg raspindita sintagma deformatie profesionala, care are semnificalia de efect modelator ai muncii asupra personalitatii, fie in sens pozitiv, de imbogatire si dezvoltare a personalitatii, fie negativ, de ingustare a preocuparilor prin specializare excesiva, de evolutie spre omul unidimensional. Individul se poate identifica cu profesia practicata, lasindu-se complet acultura- lizat profesional de mediul si cultura muncii, sau, dirripotriva, poate dezvolta o duplicitate structurala. El isi va dezvolta un Eu profesional exterior si oarecum separat de Eul sau intim, pentru a se apara de presiunile unui mediu cu imperative excesive si rigide. Eul intim ramine astfel o reduta interioara in faa acestor presiuni, cu rolul de a contrabalansa artificialitatea Eului profesional.Performanta in munca . depinde atit de variabilele interne ale persoanei virsta, sex, aptitudini, interese si motivalii, sistem de valori, trasaturi de personalitate, experienta, cit si de variabile externe, de natura fizica-ambientala spaliu de lu- , cru, echipamente, metode de lucru si organizalional-sociala caracterul si politica organizaliei, ambianta sociala.IDiTlp!8ik.itt 1se6.al4t,.ti . SI cldlltirF.a l.fSZfIg ivDefmind succesul profesional ca pe o adaptare performanta la cerinlele muncix,, caracterul relativ al fenomenului pune in discuie problema criteriului de evaluare a performanei, a standardului la care se raporteaza performanta. Criteriile de evaluare pot fi subiective intra sau interpersonale, dar si obiective cantitative, pe termen scurt sau lung. Fiecare dintre aceste criterii are o valabilitate relativa la natura profesiei, la tipul de organizalie, la societate in ansamblul sau.Competiia, in orice domeniu, pune problema eficientei personale, responsabilitalii pentru gestiunea resurselor pro- . prii individul este propriul sau manager, el trebuie sa-si conduca , propria persoana ca pe o intreprindere rentabila, adica sa-si evalueze resursele cu realism, sa-si stabileasca obiective si sa elaboreze proiecte existentiale pe termen lung, mediu si scurt, sa se foloseasca de oportunitati, sa fie flexibil si sa-si urmareasca atingerea unor obiective de etapa, adevarate zone succesive ale proximei dezvoltari personale. In aceste conditii, succesul profesional este nu numai un ucces-reusita, ci si un succes-izbinda, un succes-recunoastere, ba chiar un succesimpunere.Supraevaluarea resurselor proprii, directionata spre mentinerea momentara a unei imagini si a stimei de sine, ca si subevaluarea, avind ca scop autoprotejarea in caz de esec, sint puncte de plecare neproductive pentru o strategie de reusita. Numeroasele cazuri de persoane cu dotare intelectuala peste medie, constiente de potentialul lor, dar cu realizari profesionale modeste, dovedesc ca eva...
Download