...lor sociale si care intra in joc atunci cant este necesara invingerea unor obstacole ce apar in calea realizarii scopurilor propuse.COMUNICAREA l LIMBAJULI. DELIMITRI CONCEPTUALE. Faptul ca limbajul si comunicarea constituie mecanismele psihice aflate cel mai la indemana individului pentru a-si regla propria sa conduita, dar si conduita altora, este mult prea evident pentru a insista asupra lui. Daca sistemul imaginilor, conceptelor si ideilor, format prin intermediul mecanismelor informational-operationale ar fi tinut secret, daca el n-ar fi folosit, vehiculat, atunci n-ar avea aproape nici o utilitate practica, nu ar fi capabil de influenta si interinfluenta, nu putea fi preluat si reintrodus in circuitul cunoasterii, nu ar avea nici un impact asupra actlvitatii umane. Comunicarea, inteleasa ca act tranzactional, inevitabil in situatii de actiune, devine esentiala, fundamentala atat pentru viata persoanei, cat si pentru viata sociala a individului. Din pacate, notiunile de comunicare, limba, limbaj sunt polisemantice, ele comportand o pluralitate de sensuri ele constituie obiectul de investigatie al mai multor discipline stiintifice lingvistica, psihologia, sociologia, semiotica, cibernetica etc., care aduc propriile lor perspective de abordare, nu intotdeauna identice sau macar complementare. Comunicarea a fost definita cel mai adeseori ca o forma particulara a relatiei de schimb intre doua sau mai multe persoane, doua sau mai multe grupuri. Claude Levi-Strauss interpreta societatea de pe pozitia unei teorii a comunicarii. Dupa el, in societate sunt posibile tipuri de schimburi sau de comunicari schimbul femeilor intre grupuri datorat regulilor rudeniei sau casatoriei schimbul bunurilor materiale datorat regulilor economice schimbul mesajelor intr-o limba comuna interlocutorilor datorat regulilor lingvistice. Primele doua tipuri de schimburi largesc in mod nepermis sfera notiunii de comunicare, cel de al treilea o ingusteaza mult mai mult, reducand-o doar la comunicarea dintre oameni si doar la un singur tip al acesteia, cea verbala. Dat fiind faptul ca nici una dintre aceste doua acceptiuni nu este satisfacatoare, cercetatorii s-au orientat spre depistarea unor elemente diferentiatoare mult mai fine. Unul dintre pasionatii investigatori ai comunicarii nota exista comunicare cand exista schimb de semnificatii. CLAUDE FLAMENTSe retine, asadar, notiunea de schimb, dar se precizeaza mai bine continutul acesteia, semnificatiile putand fi transmise atat prin mijloace verbale, cat si nonverbale. Alti autori au adus precizari pe directia unora sau altora dintre parametrii presupusi de schimbul de semnificatii. SILLAMY insista asupra caracterului de feed-back al comunicarii. Cand informatia este transmisa, considera el, se produce o actiune asupra receptorului si un efect retroactiv asupra persoanei emitente.ANZIEU si MARTIN atrag atentia asupra elementelor componente ale comunicarii si orientarea ei comunicarea constituie ansamblul proceselor psihice si fizice prin care se efectueaza operatia de punere in relatie a unei persoane sau a mai multora. cu o alta sau cu mai multe, in vederea atingerii unor obiective.Asadar, esentiale pentru actul comunicarii sunt relatia dintre indivizi sau dintre grupuri schimbul, transmiterea si receptarea de semnificatii modificarea voita sau nu a comportamentului celor angajati. Intelegerea in acest mod a comunicarii o intalnim si in lucrarile de data ceva mai recenta. Principala problema pe care o presupune studiul comunicarii este aceea a stabilirii continutului si a mijloacelor prin intermediul carora acesta este transmis. Comunicarea umana poate fi verbala sau nonverbala.Continutul comunicarii este extrem de variatcomunicarea vehiculeaza imagini, notiuni, idei deci are un continut informational, ea faciliteaza si manifestarea conduitelor afective, produce disonanta sau consonant...
Download