...1tdgvsho0tjexpandtviekind1tviescale100tpgbrdrheadt
pgbrdrfoottbdrrlssixtnolnhtadjtbltoldastrsidroot840
1541 tfet0tsectd tlinex0tendnheretsectdefaultcltsftnbjtsaftnnartsaf
tnstart0 Ittpnseclvl1tpnucrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itbtf36tfs52tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsi
d8401541 Despre limbaj si afazietpar SItf36tfs48tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid
8401541 tpar Stpard tqj tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid8
401541 tpar Stpard tqj tfi720tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin
0titap0 Ititf38tfs44tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsi
d8401541 LimbajulSItf38tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036
tinsrsid8401541 SItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid
8401541 este un SItbtitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins
rsid8401541 fenomen deosebit de complexSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036t
insrsid8401541 care a preocupat de multa vreme pe oamenii de stiinta din cele mai variate domenii. Fiind prin natura sa un proces prin excelenta psihologic, limbajul este teen primul rte2nd obiectul de cercetare al psihologiei. tpar Stpard tqj tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid8
401541 ttab Constituind una din manifestarile esentiale ale viatii psihice ale omului, SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 limbajulSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036
tinsrsid8401541 este totodata una din trasaturile sale caracteristice, distinctive, teen raport cu celelalte vietuitoare. Omul este singura fiinta vorbitoare. Fara limbaj nu poate fi conceputa nici existenta omului ca fiinta sociala, nici existenta societatii teensasi.tpar ttab tcen procesul comunicarii, oamenii folosesc variate mijloace de comunicare, dintre care sunt SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 neverbaleSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp103
6tinsrsid8401541 actiuni concrete cu obiectele, gesturile si mimica, iar altele SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 verbaleSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036t
insrsid8401541 sonore, grafice. Mijloacele verbale si teen primul rte2nd cele sonore au dobte2ndit un rol fundamental teen comunicarea interumana. Ansamblul mijloacelor verbale de comunicare constituie fenomenul SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 limbaSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tin
srsid8401541 care este prezent numai teen societatea umana.tpar ttab Limbajul este o forma specifica de activitate umana prin care se realizeaza SItitf37tfs28tultlang1036tlangfe1033tlangnp1036tin
srsid8401541 comunicarea SItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid
8401541 dintre oameni. Nu orice proces de comunicare teentre oameni poate fi considerat limbaj teen sensul propriu al cuvte2ntului. tcen acceptia sa stricta, termenul de limbaj se refera la comunicarea verbala. tpar ttab tcen terminologia stiintifica, acest termen desemneaza capacitatea cu care este teenzestrata orice fiinta umana normala, constituita de a teenvata si de a folosi unul sau mai multe sisteme de semne verbale pentru a comunica cu semenii sai, de a-si reprezenta lumea. tcen conceptia lui Jacques Piaget 1946 fiinta umana este teenzestrata cu puternice capacitati functionale ce fac posibila emergenta unei functii simbolice generale, din care limbajul nu ar fi decte2t un aspect.tpar ttab Limabajul este o activitate umana de comunicare prin intermediul limbii. Dar natura limbajului, respectiv a limbii, nu poate fi elucidata fara sa se precizeze care este continutul comunicarii verbale. Desi limbajul se afla teen relatii strte2nse cu toate procesele si teensusirile psihice ale omului, inclusiv cu cele mai simple senzatiile si perceptiile, totusi cercetarile psihologice au stabilit de multa vreme ca principalul continut al comunicarii verbale teel formeaza gte2ndirea.tpar tpar Stpard tqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itbtf37tfs28tultlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins
rsid8401541 Tulburari ale limbajului afazia oral sau scris ca urmare a unor leziuni a emisferei cerebrale dominantetpar Stpard tqj tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid8
401541 tpar Laturizarea caracteristica anatomofunctionala rezultte2nd din asimetria celor doua emisfere cerebrale, numita si dominnta cerebrala sau specializare emisferica desi asimetrica a fost gasita teen regini ale diencefaluilui si mezencefalului. Punerea teen legatura a unei tulburari a limbajului fara tulburarea comprehensiunii, cu o leziune care afecteaza la baza celei de-a treia circumvolutiuni frontale, apoi punerea teen legatura a unei tulburari ale comprehensiunii fara tulburari circulatorii, cu o leziune catre partea posterioara a primei circumvolutiuni temporale, urma sa conduca la o concetie asociationosta a diferitelor forme de afazie, dupa un model produs de L. Lichtein 1885. Acest model, criticat sau criticabil, propune o reperare semiologica eficace si o terminologie general acceptata.tpar Stpard tqj tfi720tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin
0titap0 Itf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid8
401541 Ariile lui SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 Broca si ernickeSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036t
insrsid8401541 sunt considerate sediul imaginilor motrice si auditive ale cuvintelor aria lui enicke este legata printr-un fascicol asociativ de aria lui Broca, pe care o controleaza. O leziune care afecteaza una sau alta din cele doua arii se afla la originea uneia sau alteia din cele doua forme cronice de afazie.tpar Itpntexttpardtplaintitf3tfs28tlang1036tlangfe1033t
langnp1036 tlochtaf3tdbchtaf0thichtf3 tb7ttabSStpard tqj tfi-360tli360tri0tidctlparttx360Ittpn tpnlvlbodytilvl0tls1tpnrnot0tpnf3 Itpntxtb tb7SStnooverflotfaromantls1trin0tlin360titap0tpara
rsid8401541 Ititf37tfs28tultlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins
rsid8401541 Afazia lui BrocaSItf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tin
srsid8401541 definita prin tulburari ale producerii limbajului perturbari articulatorii, stereotipuri, reduceri si chair suprimari ale discursului caracterizata si printr-o comprehensiune verbala prezervata sau cel putin alterata numit initial SItitf37tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrs
id8401541 afem...
Download