...ni de probabilitate. Evenimentele necesare caracterizate printr-o concordanta deplina cu legea fenomenului si printr-o stabilitate si concordanta a conditiilor de realizare au o probabilitate egala cu 1 , sau o probabilitate de 100 evenimentele imposibile au o probabilitate 0 iar toate celelalte evenimente, care nu sunt necesare sau imposibil, adica evenimentele intamplatoare, au o probabilitate cuprinsa intre 0 si 1 .In realitate, nu orice devenire, nu orice eveniment are un caracter probabil. Necesitatea si imposibilitatea constituie cazuri limita ale variatiei probabilistice, valoare numerica a raportului probabilistic fiind pentru ele extrema si constanta or, ceea ce este constant si dinainte cunoscut nu poate fi probabil. De aceea, necesitatea si imposibilitatea nu pot fi considerate fenomene probabile. Descrierea acestora in termeni probabilistici nu aduce nimic nou in intelegerea lor si, de aceea, se folosesc in mod curent in descrierea lor teorii si metode matematice neprobabilisticeProbabilitatea este caracteristica fenomenelor lipsite de constanta si regularitate, a caror realizare este legata de instabilitatea si caracterul aleatoriu al aparitiei conditiilor ea este deci o caracteristica importanta a fenomenelor intamplatoare, care comporta o variatie probabilistica intre necesar si imposibil. De aceea, probabilitatea este definita drept o dimensiune cantitativa a acestora. Matematic, probabilitatea P, a unui eveniment intamplator A, este redata de expresia 0PA1.In cunoastere, probabilitatea are sens si valoare numai in cazul fenomenelor intamplatoare, pentru care exista cel putin doua posibilitati diferite sa se realizeze sau nu, sa se realizeze intr-o forma sau alta altfel fenomenul este necesar sau imposibil. Totodata, probabilitatea isi pierde sensul pentru cunoastere atunci cand fenomenul intamplator are un numar infinit de posibilitati, intrucat desi evenimentul nu este fizic imposibil pentru fiecare posibilitate in parte, probabilitatea devine 0 .Cu toate ca probabilitatea este o caracteristica obiectiva a evenimentelor individuale, ea devine evidenta si capata o valoare pentru cunoastere numai atunci cand este supus observarii un numar mare de evenimente intamplatoare de acelasi fel, care se manifesta independent unul de altul. Independenta reciproca si dezordinea evenimentelor individuale dintr-un ansamblu fac ca o anumita proportie de evenimente din acest ansamblu sa se afle in aceeasi situatie sau in situatii asemanatoare, care conduc la acelasi rezultat se realizeaza in acelasi mod. Acest fenomen poarta denumirea de frecventa si se exprima prin raportul intre numarul cazurilor care se realizeaza si numarul total de cazuri posibile. Frecventa se realizeaza la nivelul ansamblului, ca medie statistica a componentelor individuale si are valoare de necesitate pentru ansamblu ea este cu atat mai stabila, cu cat numarul de componente ale ansamblului este mai mare. Aceasta cerinta poarta denumirea de legea numerelor mari formulata de J. Bernoulli si arata ca ceea ce este necesar intr-un ansamblu de evenimente se poate manifesta daca si numai daca este considerat si supus observarii un numar suficient de mare de unitati elementare ale ansamblului.La limita ideala a stabilitatii sale, frecventa este egala cu probabilitatea fiecaruia dintre evenimentele individuale intamplatoare care compun ansamblul, deoarece la nivelul ansamblului frecventa este o manifestare a probabilitatii ce caracterizeaza nivelul individual al existentei ansamblului. De aceea, probabilitatea este deseori definita prin frecventa. Probabilitatea si frecventa sunt egale ca valoare numerica cantitativ, dar se deosebesc intre ele sub aspect calitativ si ca nivel al existentei la care se refera si pe care il descriu probabilitatea caracterizeaza nivelul individual la existentei si evalueaza intamplarea, iar frecventa caracterizeaza nivelul ansamblului si pune in valoare necesitatea. Ceea ce la ni...
Download