...area intelectuala a acestuia. Este cunoscut faptul ca rezolvarea de probleme necesita un efort mai mare al gandirii decat rezolvarea unui exercitiu.Procesul rezolvarii si compunerii de probleme poate incepe fara nici o ezitare din semestrul I al clasei I, insa gradat, respectand particularitatile de varsta si pe cele individuale ale elevilor. Cele mai multe probleme rezolvate si compuse de elevi trebuie sa fie inspirate din problemele pe care le implica viata, sa vada legatura cu practica, necesitatea lor in viata de toate zilele. Problemele mai complicate nu trebuie descompuse in probleme simple si rezolvate operatie cu operatie. Elevii trebuie sa cuprinda problema in ansamblu, s-o rezolve in mod sintetic, reducand-o la nivel concret intr-o formula numerica, iar nivelul relatiilor intr-o formula literala.Partea cea mai importanta in rezolvarea unei probleme este etapa in care se desfasoara rationamentul rezolvarii, fixarea schemei, a formulei de rezolvare.Copiii manifesta apriga dorinta de a descoperi ceea ce este necunoscut, cercetand, tatonand si chiar inventand. Pentru formarea personalitatii lor trebuie sa fie stimulata gandirea si imaginatia lor creatoare.Inca din primele ore de matematica se urmareste formarea limbajului matematic necesar, dar in asa fel incat fiecare ora sa contribuie la dezvoltarea gandirii matematice, sa ii pregateasca pentru judecarea si rezolvarea problemelor, sa ii faca sa inteleaga faptul ca orice problema, simpla sau complexa, este produsul unei dezvoltari si ca la randul ei poate fi dezvoltata.Insusirea vocabularului corespunzator fiecareia din cele 4 operatii aritmetice de baza nu este suficienta pentru ca elevii sa rezolve o problema.Textul problemei devine singurul suport de intelegere a problemei, dupa ce elevii au depasi faza rezolvarii de probleme pe baza de desene sau imagini. Intelegerea problemei este asigurata numai daca elevul va interpreta corect sensul cuvintelor din text si sensul propozitiilor, fara a omite nimic sau a denatura ceva.Exista mai multe metode de rezolvare a problemelor. Pentru stimularea gandirii se poate expune o intrebare careia sa ii lipseasca intrebarea. Invatatorul poate lucra cu material concret sau semiconcret, cerand elevilor sa deseneze schematic. Pe parcursul avansarii in tainele disciplinei, se pot propune probleme a caror ordine de rezolvare nu coincide cu ordinea datelor din enunt. Elevul trebuie sa aleaga perechile de date intre care stabileste relatii matematice care duc la rezolvarea problemei.Gandirea creatoare poate fi stimulata prin provocari. Copiii trebuie provocati sa compuna si ei probleme dupa anumite formule numerice si literale. Acestea se pot complica prin prezenta relatiilor diferite intre termeni spre exemplu, aflarea unui termen cand se cunoaste suma si ceilalti termeni.Metode moderne, des folosite la orele de matematica sunt problematizarea elevii participa prin efort propriu de gandire si actiune la descoperirea adevarului, dezvoltadu-si spiritul experimental, capacitatea de prelucrare, euristica sporeste caracterul formativ al invatarii, dezvoltand spiritul de observatie, capacitatile de analiza si sinteza, interesul cognitiv, motivatia intrinseca, brainstorming-ul asaltul de idei care urmareste stimularea copiilor pe drumul cautarii a cat mai multor ipoteze, invatarea prin descoperire, intrecerea reciproca impulsul determinand raspunsuri din ce in ce mai rapide, mai corecte, gasirea cat mai multor solutii, rezolvarea problemelor intr-un timp cat mai scurt.Se urmareste formarea deprinderii de a lucra cu simboluri, de a folosi rationamentul deductiv, de a gasi cai originale de rezolvare, de a alcatui alte probleme.Bibliografie Lucrare metodico-stiintifica pentru obtinerea gradului I in invatamant in sesiunea 1988-1989 , inv. Ioana Greceanu, coordonator Mihaela Andries lucrare pentru obtinerea gradului didactic I , inv. Ungureanu Georgeta, coordonator Georgel Rotaru, 1980...
Download