...a un simplu strat ce se suprapune peste temperament, el fiind un fel de dublura a temperamentului.Se incerca descifrarea caracterului dupa parametrii tipologici, invocandu-se faptul ca atitudinile persoanei si semnificatia lor conduc la schimbarea aspectului dinamico-energetic al conduitei.Potrivit acestei pozitii se ajungea la concluzii eronate d.p.d.v. - teoretic autonomia temperamentului - practicignorarea temp. in formarea personalitatiiSunt autori care sustin ideea interactiunii dintre T si C de tip antagonistIntre T si C ar exista o lupta, o contradictie permanenta, dezvoltarea C. avand loc ca urmarea unei continui destramari a complexului tipologic, concomitent cu reorganizarea lui in forme corespunzatoare CConsecinta acestei viziuni in lupta dintre T si C s-ar ajunge in cele din urma la lichidarea T sau, in cel mai bun caz, la golirea lui de consistenta, ceea ce este o absurditate.Nici una dintre cele 3 solutii nu este convingatoare si realista. Diversi autori au crezut ca vor rezolva problema prin invocarea relatiilor dialectice dintre T si C, numai ca, aplicand nediferential si nespecific dialectica, au ajuns la concluzii eronate.P.P.-NEVEANU ,,cei doi termeni ai contradictiei se intrepatrund, trec unul in altul, coincid vorbeste despre ,,integrarea organica a T in C,,T nu poate fi conceput in afara C omului, ci ca o parte integranta, organica a structurii acestuia.Si tipul de activitate nervoasa este implicat in C ,,ca o latura a acestuia.Si intr-un caz si in altul se ajunge la ,,amestecul celor 2 laturi ale personalitatii, la pierderea specificului fiecareia dintre ele.Dupa ZLATE adevarata solutie a relatiei dintre T si C o constituie relevarea interinfluentelor reciproce cu efecte benefice, constructive - erodante ale personalitatii Daca avem in vedere influenta T asupra C, atunci constatam urmatoarele situatii tipiceT coloreaza modul de exprimare, de manifestare in comportament a trasaturilor caracterialeT predispune la anumite manifestari caracterialeT avantajeaza sau provoaca dificultati in formarea unor trasaturi caracterialeEX. intr-un fel isi exteriorizeaza generozitatea un coleric, altfel un melancolic -asa cum colericul este predispus spre perceptii rapide dar cu multe erori, tot asa T coleric va predispune si spre o anumita instabilitate caracteriala Influenta C asupra T, consta in principal, controlarea, reglarea acestuia din urma si se concretizeaza in urmatoarele situatiiC retine, inhiba an. insusiri temperamentale mai ales pe acelea care se asociaza in plan comportamental cu aparitia unor efecte negativeC mascheaza si compenseaza temporar insusirile temperamentale care odata manifestate in comportament ar produce efecte dezadaptativeC valorifica la maxim trasaturile temperamentale care se asociaza in plan comportamental cu efecte pozitive fiecare dintre cele 2 componente ale personalitatii detine o anumita ,,putere asupra celeilalte, chiar daca aceasta nu este la fel de mare si la fel de semnificativa.Numai prin efort voluntar constient, prin organizarea superioara a C omul isi poate lua in stapanire propriul T.Rolul reglator al C nu trebuie sa fie insa excesiv, nu trebuie sa mearga pana la anihilarea T.RELATIA DINTRE APTITUDINI SI CARACTERFaptul ca intre A-C exista o stransa legatura a fost remarcat de multa vreme. El se releva chiar in descrierea a oamenilor dupa cele componente ale P. De ex, despre un om se poate spune ca este inteligent dar si bun, cinstit si harnic, in timp ce despre un altul ca este inteligent, dar rau, incorect, lenes.Din corelarea variabilelor de mai sus apar 4 situatii tipiceoameni cu aptitudini si cu trasaturi pozitive de caracter cu ,,caracterfara A dar si fara C cu trasaturi negative de caractercu A dar ,,fara Cfara A dar cu C12 sunt situatii de congruenta acord34 sunt situatii de noncongruentaEle conduc in plan psihologic la efecte diferitede consonanta disonanta, fiind traite ca o stare neplacuta, de discomfort psihic, se cer a fi eliminate sau macar reduse.Personalitatea va fi afectata cu atat mai mult cu cat dezacordul dintre A si C este mai profund de asemenea, cu cat posibilitatile de compensare reciproca sunt exprem de reduse. Importante sunt relatiile de interinfluentare reciproca.C, prin sistemul sau atitudinal, favorizeaza sau defavorizeaza punerea in valoare a capacitatilor. C valorizeaza aptitudinile.La randul lor A modifica atitudinile caracteriale.Acest fapt are loc atunci cand ele sunt integrate in C, cand mijloacele actiunii sunt convertite in scopuri de viata, cand ele intra in sfera preocuparilor si eforturilor permanente ale sb. Relatiile dintre A si C atitudini pot fi evaluate dupa urmatoarele criteriinivelul la care se situeaza cele 2 variabile in chip absolut superior, mediu, inferior in chip relativ prevazand posibilitatea echilibrarii sau dezechilibrarii, a surclasarii aptitudinilor prin atitudini si inverssensul in care se manifesta interactiunile pozitiv si reciproc stimulativ negativ-univoc sau biunivoc cvazineutralcaracterul raporturilor dintre A si atitudini direct sau indirect RELATIA DINTRE TEMPERAMENT SI APTITUDINI T-AT ca latura dinamico-energetica a P constituie doar o premisa extrem de generala in raport cu A.El nu predetermina A.T joaca, raportat la A, rol de predispozitie.T poate avantaja sau provoca dificultati in formarea A, aceste dificultati fiind depasite prin antrenamentcompensare.Modificarea manifestarilor temperamentale este in masura sa conduca la modificarea A.Concluzie generala Se considera ca intre laturile P exista relatii deierarhizare, cu dominanta neta a C asupra celorlalte 2 si cu capacitatea acestuia de a regla si valorifica maximalinterinfluentare, cu efecte pozitive sau negative, de avantajare sau de periclitare, rigidizare si chiar anulare reciprocacompensare, a.i. unitatea globala a P sa nu fie afectatafeed-back, efectele produse de o latura in alta repercutandu-se chiar asupra laturii care le-a generat. Structura P este data deconfiguratia componentelor ei psihicea relatiilor dintre elemodul de asimilare in sine a influentelor altor componente si substructuri.Julius SEEMAN 1982 introduce conceptul de ,,integrare organismica ce tinteste spre considerarea rolului si a altor subsisteme biochimic, fiziologic, interpersonal in structura P.Alti autori dau deschidere si mai mare P prin insertia sa in Lume.Nuttin ,,P este o structura bipolara Eu-Lume.Este necesar sa deschidem P catre Lume numai in felul acesta vom putea intelege atat specificul P, cat si specificul Lumii in care traim.2. DEVENIREA PERSONALITATIIOmul nu se naste P, ci devine P. La nastere el este un canditat pentru dobandirea acestui atribut, dobandire care se realizeaza in timp sub influenta nenumaratilor factori.Procesul constituirii P incepe din primele zile ale copilariei si continua toata viata omului. El nu are loc intotdeauna uniform si continuu, ci si cu zig-zaguri, sacadat, discontinuu, cu salturi spectaculoase dar si cu plafonari.Desi procesul structurarii si reimpros...
Download