...nsitate de la poftele semiconstiente ale copilului flamand pana la pasiunile indragostitului, ale artistului sau fanaticului. 2 Ele stimuleaza un tip de proces digestiv, prin care sinele imbina si adasta asupra materialului cu care este confruntat, absorbind in final un anumit numar de concepte obtinute si integrandu-le lui sau lumii lui. 3 Miscarile dorintei, sau actiunea ratiunii, sau ambele, in combinatii variabile, trezesc in sine o hotarare prin care obiectul perceptiei si conceptul au ca rezultat actiunea corporala, mentala sau spirituala. De aici, principalele aspecte ale sinelui au fost clasificate ca emotie, intelect si vointa iar temperamentul individual a fost considerat emotional, intelectual sau volitional, in functie de acela dintre cele trei elemente - emotia, intelectul sau vointa care si-a asumat rolul predominant.Psihologii moderni au parasit aceasta conceptie diagramatica si sunt tot mai mult inclinati sa se ocupe de unitatea psihicului - acel sine ipotetic pe care nimeni nu l-a cunoscut vreodata - si de un aspect al dorintei sale energetice, libido-ul sau sau pulsiunea vitala inspre un scop , ca factor determinant al vietii sale. Aceste concepte ii sunt de folos studentului in mistica, desi nu pot fi acceptate intr-un mod necritic si nici considerate complete.Deci, psihicul nesatistacut din punct de vedere emotional doreste, dupa cum spuneam, sa iubeasca mai mult iar intelectul sau investigator doreste sa cunoasca mai mult. Creatura umana constienta banuieste ca ambele dorinte sant supuse la o usoara dieta ca exista cu adevarat mai multe lucruri de iubit si mai multe lucruri de cunoscut undeva in misterioasa lume din afara, si ca, in plus, puterile sale afective si capacitatea sa de intelegere sunt demne de un obiectiv mai important si mai durabil decat cel furnizat de iluziile simturilor. Prin urmare, impulsionata de aceste porniri ale sentimentului si ale gandirii, constiinta incearca mereu sa alerge in intampinarea absolutului si este mereu fortata sa se intoarca inapoi. Sistemul filosofic riguros, diagramele stiintei, atingerea apusului de soare toate sunt incercate rand pe rand. Arta si viata, accidente ale umanitatii noastre, pot fauri o perspectiva emotionala pana in momentul in care intelectul neglijat se trezeste si afirma ca o astfel de perspectiva nu are nici un fel de validitate. Metafizica si stiinta par sa ofere intelectului o fereastra deschisa inspre adevar pana cand inima intrevede acest peisaj si declara ca nu e decat un desert rece in care ea nu-si poate gasi hrana. Aceste aspecte diverse ale lucrurilor trebuie fie fuzionate, fie depasite, pentru ca sinele in intregul sau sa fie satisfacut caci realitatea pe care acesta o cauta trebuie sa intruneasca ambele cerinte si sa se achite din plin.Cand Dionisie Pseudo-Areopagitul a impartit acei ingeri din preajma lui Dumnezeu in serafimi, care sunt inflacarati de iubirea perfecta, si heruvirni, care sant plini de cunoasterea perfecta, el n-a tacut decat sa dea glas la doua dintre cele mai intense aspiratii ale sufletului uman, si a descris printr-o singura imagine dubla conditie a acelei viziuni beatifice. pe care sufletul si-o ia drept scop.Intr-un anume sens se poate spune ca dorinta de cunoastere este o parte a dorintei de iubire perfecta caci un aspect al acestei pasiuni atotcuprinzatoare este, in mod sigur, pornirea de a cunoaste, in cel mai profund. mai deplin si mai intim sens, lucrul adorat. Activitatea caracteristica iubirii - caci iubirea, cu totul inaripata, este activa in mod inerent st nu poate fi lenesa , cum spun misticii este o cautare, o cale de acces inspre un obiect dorit, care numai cand e posedat va fi cunoscut intru totul si numai cand e cunoscut intru totul poate fi adorat in mod desavarsit. Comuniunea intima, dar nu mai putin idolatria fac parte din esenta iubirii. imp1inirea fericita este scopul sau propriu-zis. Acest lucru e adevarat pentru toti cautatorii iubirii, fie ca cel iubit este de ordin u...
Download