...ctare, de constientizare a unei necesitati innascute sau dobandite, in interactiune cu mijloacele de satisfacere a ei, totdeauna motivul, motivatia va fi de natura interna, intrinseca individului. Existenta acestor relatii creeaza conditiile interne necesare care determina si sustin activitatea omului, asigurand astfel dinamica comportamentului sau.In activitatea de invatare individul este supus influentei unui sistem larg de stimuli materiali si sociali spirituali care intervin in procesul motivarii acestor activitati. Intre motivul si scopul invatarii elevilor se stabilesc relatii multiple si foarte complexe. Astfel, in general, scopul este subordonat motivului si, odata fixat, intareste motivatia care l-a determinat. De cele mai multe ori insa, in invatarea scolara scopurile sunt fixate din exterior, de catre profesori, parinti mai ales la varstele mai mici sub forma unor cerinte care devin sarcini pentru elevi. Problema care se pune este ca elevii sa-si asume aceste sarcini, sa si le constientizeze proces realizat cu ajutorul functiilor cognitive, acceptandu-le ca si cand ar fi propriile lor scopuri. Aceasta inseamna ca ele trebuie sa corespunda unei motivatii ce tine de natura interna a personalitatii. Daca scopurile fixate de altii din exterior, sarcinile nu indeplinesc aceasta cerinta, activitatea pe care o pretind si rezultatul sau vor ramane mai mult sau mai putin straine elevului ele nu-i vor da o experienta de reusita sau de esec. Motivatia reprezinta ansamblul mobilurilor interne ale conduitei, innascute sau dobandite, constiente sau inconstiente, simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte. Astfel definita, motivatia sta in spatele tuturor deciziilor, atitudinilor si actiunilor umane fiind de aceea denumita cauzalitatea interna a conduitei umane.Motivatia are o functie de activare interna, difuza si semnalare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic trebuinte, de mobil factor declansator al actiunii pe care o si justifica, de autoreglare a conduitei, motivatia imprima conduitei un caracter energizant si dinamogen sau orientativ si directional si vectorial, de coechilibrare a raportului dintre om si mediul ambiant.Organizarea si functionarea motivatiei umane poate fi caracterizata de urmatoarele trasaturi diversitatea motivationala, conflictualitatea motivationala, ierarhizarea motivatiei si variabilitatea motivationala.Diversitatea motivationala arata ca omul nu actioneaza cel mai adesea sub impulsul unui singur motiv ci sub influenta mai multor motive organizate in subansambluri constelatii motivationale.Motivatia va dispune de o intensitate, forta propulsiva cu atat mai ridicata asupra conduitei persoanei, cu cat, in acelasi subansamblu motivational vor fi atrase motive tot mai numeroase si diverse. De exemplu, elevul care se pregateste pentru admitere este multiplu motivat pe de o parte atractia interesul pentru materia respectiva si viitoarea profesie motivatii intrinseci iar pe de alta parte, asigurarea in perspectiva a unui venit motivatie extrinseca pozitiva sau constrangerea parintilor motivatie extrinseca negativa.Privind conflictualitatea motivationala, aflat in fata unei decizii sau a angajarii unei anumite activitati, omul poate fi stapanit de un conflict motivational reprezentat prina motivatii pozitive care il imping si il indeamna in angajarea acelei decizii sau activitatib motivatii negative care il retin, il inhiba.De exemplu, elevul care trebuie sa invete pentru admitere trebuie sa-si reprime dorinta de a face altceva mai atractiv si placut, de a se distra, etc.Ierarhizarea motivatiei. Motivatia se organizeaza intr-un sistem ierarhizat in care motivele superioare subordoneaza motivele primare inferioare. Astfel, in diversitatea lor motivele nu sunt deloc egale sau echivalente intre ele, ca forta valoare, intensitate propulsiva pentru conduita umana vezi piramida motivationala a lui Maslo.Variabilitatea motivationala scoate in ev...
Download