...iala si scolara, in manifestarea unor comportamente aberante si o adaptabilitate redusa etc. Din aceste motive, cunoasterea, chiar si sumara, a principalelor categorii de tulburari de limbaj ce se intilnesc la virstele prescolara si scolara, ii creeaza educatorului posibilitatea adoptarii unei atitudini diferentiate fata de copii si interventii corectiv-recuperative. Astfel, principalele tulburari de limbaj suntDislalia este cea mai frecventa tulburare de vorbire ce consta in abaterea de la pronuntia obisnuita, de la vorbirea standard. In unele cazuri, dislalia se manifesta prin neputinta emiterii unor sunete sau a silabelor, ori omiterea lor in altele, ele sint inlocuite, substituite, inversate sau deformate. In formele grave, asemenea fenomene se pot produce si la nivelul cuvintelor. Se poate considera ca exista o dislalie simpla sau partiala, cind apar deteriorari numai la nivelul anumitor sunete, si alta generala sau polimorfa, cind sint alterate majoritatea sunetelor sau silabelor. Sunetele afectate nu au aceeasi pondere, deoarece si in vorbire unele au o frecventa mai mare in raport cu altele. Consoanele sint mai des afectate comparativ cu vocalele, iar dintre acestea cele care apar mai tirziu in vorbirea copiilor si care necesita pentru emitere miscari de mai mare finete a aparatului fonoarticular cum sint vibranta r, siflantele s-z, suieratoarele s-j, africatele c-g-t sint supuse mai usor fenomenului de destructurare. In functie de cauzele ce stau la baza tulburarilor de pronuntie dislaliile se impart in organice si functionale. Dislaliile organice sint provocate de anumite deficiente anatomo-fiziologice la nivelul analizatorului auditiv sau al aparatului articulator. Printre deficientele anatomice incriminate mai des in dislalie se numara prognatismul si progenia, amplasarea deficitara a dintilor, frenul lingual prea scurt, despicaturile maxilovalo-palatine asa-numitele gura de lup si buza de iepure . Exista si deteriorari ale sunetelor in special m-n, determinate de vegetatiile adenoide, de polipi care duc la tulburari de articulatie, numite rinolalii. Dislaliile functionale sint provocate de unele intirzieri in dezvoltarea intelectuala, de metodele instructionale gresite si de imiterea vorbirii deficitare a unor persoane din anturajul copilului.Bilbiiala este o tulburare mai grava de vorbire si apare mai frecvent la baieti fata de fete. Ea are trei forme clonica, tonica si mixta. In bilbiiala clonica apar intreruperi ale cursivitati vorbirii, determinate de prelungirea sau repetarea unor sunete si silabe. In forma tonica apare un blocaj la nivelul primului cuvint din propozitie prin prezenta unui spasm articulatoriu de lunga durata. Forma mixta este mai grava, deoarece sint prezente caracteristicile primelor doua, cu predominarea uneia dintre ele. Printre cauzele bilbiielii mentionam o serie de factori de natura psihologica ca traumele psihice sperieturi, emotii, soc pe fondul unei constitutii fizice debile sau ale unei imaturitati afective stari conflictuale de lunga durata, care creeaza o permanenta stare de neliniste. In logopedie se mentioneaza si ereditatea ca factor al bilbiielii, dar este greu de precizat. De asemenea, intirzierile in dezvoltarea psihofizica generala, tulburarile endocrine, traumatismele suferite in timpul nasterii, bolile infecto-contaginoase pot constitui un fond favorizant instalarii bilbiielii prin actiunea factorilor nocivi anterior mentionati.In situatia cind bilbiiala devine constientizata de catre logopat, acesta o traieste ca pe o drama interioara ce se poate transforma in logonevroza. Aceasta afecteaza intreaga personalitate a subiectului si prezinta o simptomatologie mai complexa.In aceeasi categorie a tulburarilor de ritm si cadenta se inscriu tahilalia vorbirea intr-un tempou prea rapid si bradilalia vorbirea intr-un tempou exagerat de rar.Intirzierile in dezvoltarea generala a vorbirii se intilnesc la acei copii care nu reusesc sa atinga niv...
Download