...lozofica, gnomica, constituindu-se intr-un adevte3rat cod de cunoatbatere, de etica, cu valoare de generalizare maxima.tpar Motivul central este al lumii ca teatru asociat cu ideea dezolte3rii iar detatbaare, izolarea, indiferenta sunt atitudini pe care poetul le asimileazte3 fiintfeei ce depaseste nivelul omului comun.tpar Detbai Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic, mte3iestria artistica a acestei creatfeii consta tocmai in clasicitatea ei, ce reiese in primul rand din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa.tpar Inca din prima strofa, considerata strofa-tema a poeziei, unde verbele sunt puse la tldblquote prezentul-etern tldblquote , cititorul intra in contact cu adevte3ruri general-valabile, exprimate 2 cate 2.tpar Ca si in tldblquote Scrisoarea Itrdblquote , tldblquote Revederetrdblquote , sau tldblquote Oda in metru antictrdblquote poetul mediteazte3 asupra perisabilitatii timpuluitpar ttab tldblquote Vreme trece, vreme vinetpar ttab Toate-s vechi si noua toatetrdblquote tpar Cea de-a doua strofa contfeine codul de reguli si sfaturi conform cte3rora cel mai important lucru este cunoatbaterea de sine si respingerea fericirii efemere. Pentru a atinge aceste idealuri, drumul vietfeii trebuie mereu luminat de ratfeiune.tpar Detatbaarea tldblquote recetrdblquote a celui care s-ar reintoarce in nepte3sarea lui inalta se sprijinte3 pe atributul gandirii, a cte3rei cumpte3na stabiletbate echilibrul intre ratfeional si iratfeionaltpar ttab tldblquote Nici incline a ei limbatpar ttab Recea cumpte3n-a gandiriitpar ttab Inspre clipa ce se schimbatpar ttab Pentru masca fericiriitrdblquote tpar Fericirea este tldblquote mascatrdblquote si e trecte3toare precum tldblquote clipa ce se schimbatrdblquote cte3ci se natbate din moartea gandirii.tpar Lumea ca teatru este o tema schopenhaueriana si conduce spre ideea izolte3rii tldblquote Tu in colt petreci in tinetrdblquote prelucrata in numeroase creatfeii eminesciene. Ca si in finalul tldblquote Luceafte3ruluitrdblquote , lumea este vte3zuta ca o imensa scena de teatru spre care omul de exceptfeie privetbate ca spectator.tpar revenind apoi in strofele 6 si 8, aceasta idee devine laitmotivul poeziei. Intr-un univers in care doar mastile se schimba tldblquote Alte masti, aceeatbai piesa Alte guri, aceeatbai gamatrdblquote . Poetul isi lanseazte3 indemnurile tldblquote Amte3git atat de des Nu spera si nu ai teamatrdblquote .tpar Stpard tfi720tnoidctlpartidctlpartadjustright Itf41tlang1048 O alta idee schopenhaueriana este aceea a prezentului etern tldblquote Viitorul si trecutul Sunt a filei doua fetetrdblquote . Singura clipa sigura a existentei este prezentul, fiindcte3 trecutul nu poate fi reconstituit, iar viitorul este imprevizibil.tpar Stpard tfi720tnoidctlpartidctlpartadjustright Itf41tlang1048 Critica societatii se face simtfeita cu precte3dere 7 si 9, unde satira este expresia indiferentei, a unui adanc dispretfe tldblquote Nu spera cand vezi mitbaeii La izbanda fte3cand punte Te-or invinge nataraii De ai fi cu stea in fruntetrdblquote . Simtfeind ca autocontemplatia este o modalitate certa de a ajunge la o linitbate sufleteasca totala, poetul sugereazte3 pte3strarea acestei atitudini indiferent de circumstantfee tldblquote De te-ating, sa feri in laturi De hulesc, sa taci din guratrdblquote .tpar Stpard tfi720tnoidctlpartidctlpartadjustright Itf41tlang1048 Ultima strofa, care este o reluare a celei dintai, dar in care versurile sunt atbaezate in ordine inversa celei initfeiale, codul de reguli si sfaturi etice devine mai evident datorita faptului ca acum versul cu valoare emblematica tldblquote Tu ramai la toate recetrdblquote se afla la inceput.tpar Stpard tfi720tnoidctlpartidctlpartadjustright Itf41tlang1048 In ceea ce privetbate stilul, acesta este caracterizat de limpezime si armonie. Claritatea reiese tocmai din simplitatea limbajului poetul apeleazte3 la epitete, simboluri, metafore, numai cand intentioneaza sa releve in mod deosebit o idee.tpar SS...
Download