...motivelor, modalitatilor narative specifice basmului, ci pentru ca releva constiinta scriitoriceasca a autorului, faptul ca opera literara este o plasmuire artistica a realitatii cu multiple valente psihologice, etice si estetice.tpar Povestile lui Creanga au un caracter realist, fantasticul fiind puternic individualizat si umanizat.tpar Structura compozitionala are ca element constitutiv calatoria intreprinsa de Harap-Alb, care devine un act initiatic in vederea formarii eroului pentru viata.tpar Inca de la inceput, fiul cel mic al Craiului isi va dovedi calitatile deosebite, fiind afectat de dojana tatalui mahnit de nereusita celor doi baieti mai mari. Prin mila si bunatate craisorul castiga sprijinul Sfantei-Duminici care il va ajuta satssi gaseasca un cal pe masura. Odata ce voinicia tanarului a fost dovedita, tatal tine sa il instruiasca, dandutsi o serie de sfaturi intelepte, rezultat al unei indelungate experiente de viata.tpar Conflictul este determinat de nerespectarea sfaturilor parintesti, eroul fiind nevoit sa refaca experienta tatalui, pe care calul il purtase, in tinerete, prin aceleasi locuri. Intalnirea cu Spanul este, deci, o reluare a vesnicului conflict dintre cele doua forte, simboluri ale binelui si raului. Spanul, impostor, ajuns nepotul imparatului Verde, vrand satsl piarda, il supune pe HaraptsAlb la diferite incercari. Construite cu o arta desavarsita, episoadele in care eroul este trimis sa aduca salati din gradina ursului, pielea cerbului din padure si pe fata imparatului Ros, sporesc tensiunea narativa. Cea detsa treia incercare presupune la randul ei alte tldblquote treitrdblquote probe, cifra 3 revenind in mai multe randuri, ca si in basmele populare.tpar Incercarile la care este supus sunt menite atsl pregati ca viitor conducator, mostenitor al unchiului sau, dar si in vederea casatoriei, prin stapanirea tldblquote farmazoanei cumplittrdblquote care era fata imparatului Ros. Toate obstacolele sunt depasite cu bine cu ajutorul furnicilor, albinelor si a lui Gerila, Setila, PasarilatsLatitsLungila, Flamanzila, Ochila.tpar In final, HaraptsAlb, ajutat de calul nazdravan, este repus in drepturi, iar Spanul este demascat si pedepsit.tpar In desfasurarea epicului, personajele sunt puternic umanizate, ceea ce permite individualizarea lor si creare unor psihologii complexe, pe care nu le intalnim in basmul popular.tpar HaraptsAlb devine un erou exemplar, nu prin insusiri miraculoase cum se intampla in basmele folclorice, ci prin extraordinara lui autenticitate umana. Stapanit adeseori de fric, plin de naivitati si slabiciuni omenesti, este nevoit sa dea primele probe de curaj si barbatie. Bunatatea si mila il situeaza in registrul simbolistic al fortelor binelui. Prin ele isi face ajutoare care il scot din impas. Infrangerea propriilor slabiciuni in procesul anevoios al devenirii il conduce la dobandirea constiintei de sine si a libertatii sale morale. Eroul individualizat si prin nume are de infruntat multe primejdii fara de care destinul sau de conducator intelept, receptiv la durerile si suferintele celor multi nu stsar fi implinit.tpar Lui HaraptsAlb ii este opus Spanul, simbol al fortelor raului, intruchipand inumanul. Ca si in cazul celorlalte personaje, scriitorul isi mentine atitudinea realista.tpar Prefacut, schimbandutssi infatisarea, manifestand o falsa solicitudine, Spanul reuseste satsl determine pe fiul de crai satsl tocmeasca in slujba sa, in ciuda sfatului parintesc. Odata ajuns sluga, el isi construieste un plan minutios de supunere a stapanului sau. Prin viclenie si stratagema diabolica, reuseste satsl subordoneze, schimband astfel identitatea fiului de crai. In continuare, impostorul se comporta ca un adevarat tiran, injosindutsl pe erou in orice fel posibil. Neindurator, il supune pe HaraptsAlb unor incercari menite atsl duce la pieire. In final, este demscat si pedepsit, in numele dreptatii si al demnitatii, aspiratii etern umane.tpar Cei 5 nazdravani care il insotesc pe HaraptsAlb se inscriu tot in sfera umanului, reprezentand un portret grotesctscaricatural in care o trasatura dominanta este ingrosata pana la limita absurdului si capata dimensiuni fantastice. Fiecare il ajuta pe crai sa treaca probele la care il supune imparatul Ros, drept rasplata pentru omenia sa. Prin ei, HaraptsAlb constata ciudateniile firii omenesti, avand astfel prilejul sa cunoasca mai bine psihologia umana si sa constate ca tldblquote tot omul are un dar si un amartrdblquote .tpar In tldblquote Povestea lui HaraptsAlbtrdblquote Creanga a retopit structuri epice traditionale, intrtsun stil puternic individualizat care poarta amprenta modernitatii. Astfel, de inspiratie folclorica sunt tema triumful binelui asupra raului si motivele calatoria, petitul, muncile, proba focului, incercarea puterii, izbanda mezinului, casatoria, personajele Craiul, Verdetsimparat, Imparatul Ros, fata acestuia, Spanul, HaraptsAlb, ajutoarele eroului Gerila, Setila, Sfanta Duminica, regina furnicilor, si cea a albinelor, calul, etc., elementele miraculoase apa vie, apa moarta, fuziunea dintre real si fabulos se trece de la real la fantezie fara sa se faca distinctie intre cele doua planuri, limbajul caracterizat printrtso aparenta simplitate si oralitate determinata de prezenta exclamatiilor, interjectiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor repetitia formulelor tipice basmului, precum si frecventa dialogului si monologului.tpar Dar elementele populare nu exclud pe cele care confera povestirii o certa nota de originalitate. Referitor la specificul artei literare, scriitorul individualizeaza cu ajutorul detaliilor si dramatizeaza actiunea prin dialog.tpar La nivel fantastic, personajele sunt umanizate, nu numai prin comportament si mentalitate ci si prin limbajul ce permite o localizare. Personajele devin astfel niste tarani care vorbesc in grai moldovenesc.tpar Alta dominanta a scrisului sau o reprezinta placerea de a spune, verva si optimismul. Pentru a obtine o veselie contagioasa, Creanga apeleaza la o variata gama de mijloace artistice exprimarea poznasa, mucalita tldblquote SItitfs24 Sa traiasca 3 zile cu cea detsalaltaieriSItfs24 trdblquote , ironia realizata prin folosirea diminutivelor tldblquote SItitfs24 buzisoareSItfs24 trdblquote , tldblquote SItitfs24 bauturicaSItfs24 trdblquote , zeflemisirea tldblquote SItitfs24 Tare mitsesti drag !t85 Tetsas baga in san, dar nutsncapi de urechiSItfs24 trdblquote , caracterizarile pitoresti, prezentarea unor oameni si scene comice, utilizarea unor porecle si apelative caricaturale tldblquote SItitfs24 BuzilaSItfs24 trdblquote , tldblquote SItitfs24 mangositiSItfs24 trdblquote , tldblquote SItitfs24 farfaritiSItfs24 trdblquote sau a unor vorbe de duh tldblquote SItitfs24 Datsi cu cinstea sa peara rusineaSItfs24 trdblquote .tpar Nota de originalitate a basmului este conferita si de eruditia paremiologica. Creanga citeaza la tot pasul proverbe, zicatori, vorbe de duh, pe care le ia din tezaurul de intelepciune popular...
Download