...nd o balada populara, aceasta creatie are toate caracteristicile literaturii populare caracter oral, anonim, colectiv, sincretic si national.Ca in orice opera epica, autorul-narator isi exprima indirect gandurile si sentimentele prin intermediul actiunii si al personajelor. Faptele sunt relatate de el, obiectiv, la persoana a treia. Actiunea este simpla, organizata pe momente ale subiectului. De la expozitiunea ampla in care este prezentat locul, timpul si personajul principal se trece spre o intriga scurta care sparge linistea inceputului. Initial, haiducul Toma este vazut la poalele muntelui,muntelui plesuvului,pe campia verde-ntinsasi de cetine cuprinsa, printr-o caracterizare directa facuta de autor Nalt la stat,mare la sfatsi viteazcum n-a mai stat. Singur, in mijlocul naturii, el isi exprima printr-un monolog dorinta de a inchina, de a multumi celor apropiati codrului, calului, armelor. Sunt evidentiate doua motive folclorice cel al singuratatii si cel al comuniunii omului cu natura. Intriga o constituie aparitia vijelioasa a lui Manea, prezentat de autor in antiteza cu haiducul slutul si uratul,grosul si-artagosul. Acesta devine o intruchipare a raului si a urateniei fizice si morale. Stapanul mosiilor ii aduce haiducului din Tara de jos o serie de pretinse pagube pentru care-I cere murgul vama. Gestului prietenesc al lui Toma de a-I intinde o cupa cu vin, Manea-I raspunde cu perfidie, injunghiindu-l. Derularea momentelor este rapida. Haiducul isi leaga rana, cere ajutor calului care, personificat, I se adreseaza cu grai omenesc. El devine un cal fantastic ce-si duce stapanul ca vantul si ca gandul, asa incat Toma Alimos mai are puterea de a-l provoca pe Manea la lupta dreapta Ia mai stai ca sa-ti vorbesc Pagubele sa-ti platesc.Pedepsirea celui care a fugit cu lasitate constituie punctul culminant.Ultima parte a baladei deznodamantul este invaluita de tristete caci voinicul moare in plansul codrului care cutremuraulmi si brazise clatina,fagi si paltinise plecafruntea de I-o racoreaSi cu freamat il plangea, ingropat de calul sau. Dorinta haiducului de a fi inmormantat in mijlocul naturii pune in evidenta conceptia poporului nostru referitoare la moarte, care nu este privita ca un sfarsit, ci doar o mare trecere.Balada este construita pe baza conflictului dintre bogati si saraci, care devine treptat un conflict dintre bine si rau, reflectat in caracterul personajelor.La actiune participa un numar mic de personaje Toma, Manea, murgul. Haiducul si boierul sunt doua personalitati puternice, dar diferite. Antiteza dintre cele doua personaje cauta sa emotioneze, punand accentul pe deosebiri. Se infrunta curajul, demnitatea, barbatia, frumusetea fizica si morala a haiducului cu uratenia aproape hidoasa a boierului las, arogant, mincinos, perfid. Portretele morale ale celor doua personaje sunt realizate prin caracterizarea directa facuta de autor sau indirecta din atitudinea. Limbajul, comportamentul lor.In opera Toma Alimos se impleteste realul cu fabulosul. Haiducul si boierul sunt personaje reale. Codrul, murgul si armele, prin personificare, apartin fabulosului. Desi neinsufletite, ele reusesc sa suplineasca absenta unor prieteni adevarati asculta,consoleaza, imbarbateaza Codrul se cutremura,Ulmi si brazise clatina,fruntea de I-o racorea,mana de I-o saruta.etc.Motivul animalului credincios si devotat omului, murgul personificat este intruchiparea prietenului, confidentului si aliatului credincios al haiducului. Uniti la bine si la rau, calul dobandeste un rol deosebit in actiunea justitiara a haiducului. El ii indeplineste, cu respect, ultimele dorinte, sapandu-I mormantul, jelindu-l si ducand stafeta celorlalti haiduci.Relatarea se face prin intermediul naratiunii, iar descrierea si dialogul surprind insusirile eroului, stransa lui legatura cu natura sau motivul comuniunii dintre om si animalul credincios.In intreaga opera, ca in orice creatie populara, se observa folosirea exprimarii caracteristice comunicarii orale. In acest sens se remarca folosirea unor interjectii de factura populara mare, d-alelei, savai, ia, a unor formule de adresare din acelasi registru popular veriscane, frate Mane, mai fartate etc., precum si prezenta unor diminutivale burdusel, floricica, galbior. Acestora li se adauga constructii exclamative, interogative, repetitii si comparatii de tip popular venea, mare, venea, mi-a rapus zilele,zilele ca cainele etc sau cuvinte si expresii populare tolanit, plosca etc.Sub raportul versificatiei, apar elementele caracteristice monorima, ritmul trohaic, masura de 7-8 silabe.Aceste aspecte pun in lumina apartenenta acestei opere la specia baladei populare. dCJCJ5CJCJ GVyfcdaaaaaad P. A!aaia0i0NormalsHmHsHtHAiDefault Paragraph Font.i.Titleaa5CJ0Bi0Body TextaaaaCJ.Ui.HyperlinkBphdaaGVyfcfd...
Download