...i i nni i i i nn!nnnn!i i Amintiri din copilarieUmorul este o forma a risului, o manifestare a bunei dispoziii. La I. Creanga umorul este alaturi de oralitate trasatura dominanta a Amintirilor din copilarie. Umorul la Creanga este unul sanatos, de origine populara.Principalele categorii ale umorului sint umor de situaie izvorit din fapte, situaii, intimplari prinderea mutelor cu ceaslovul, molipsirea de riie de la caprele Irinucai, aplicarea potei la talpi, bataia dintre Mogorogea i Paval, intimplarea de la scaldat, vinzarea pupazei etc umor de caracter izvorit din felul de a fi al unor personaje Mogorogea, mo Chiorpec, Trasnea, popa Buliga - zis i Ciucalau etc umor de limbaj izvorit din folosirea de locuiuni, zicatori i proverbe, menite a provoca risul is mai aproape dinii decit parinii, se ine ca riia de om, au tunat i i-au adunat, mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima ori expresii ca va-i nevoie, calea - valea, bine - rau.Sursele umorului le reprezinta intimplarile hazlii, buna dispoziie a autorului, Nica face haz de necaz, prezena glumei in mijlocul lucrurilor celor mai serioase i sa nu credei ca nu mi-am inut cuvintul, de joi pina mai apoi, pentru ca aa am fost eu, rabdator i statornic la vorba de feliul meu i nu ma laud, ca lauda-i faa prin somn nu ceream de mincare daca ma sculam, nu mai ateptam sa-mi dea alii i cind era de facut ceva treaba, o cam saream de pe-acasa ironia Mo Luca de te-a intreba cineva, de-acum inainte, de ce trag caii aa de greu, sa-i spui ca aduci nite drobi de sare de la ocna i las daca nu tear crede fiecare autoironia In sfirit, ce mai atita vorba pentru nimica toata Ia, am fost i eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de huma insufleita din Humuleti care nici frumos pina la douazeci de ani, nici cuminte pina la treizeci i nici bogat pina la patruzeci nu m-am facut. Dar i sarac ca anul acesta, ca in anul trecut i ca de cind sint, niciodata n-am fost.Limbajul Artistic este de o frumusee i originalitate inimitabila. Farmecul incomparabil al stilului lui I. Creanga vine din frumuseea limbii neamului romanesc. Mijloacele lingvistice folosite dau impresia de oralitate prin folosirea maxima a interjeciilor onomatopeice ha! ha! ei! tuti! zbirr! a expresiilor onomatopeice i a verbelor imitative ha! a horai, a gabui.Senzaia de oralitate e provocata i de mulimea expresiilor specifice limbii vorbite vorba ceea, hat bine, pace buna a zicerilor tipice toate ca toate, de voie de nevoie a intrebarilor i exclamaiilor ori mai tii pacatul, grozav s-a spariat, ce-i de facut. Alteori in text apar versuri popurale sau fraze rituale La placinte inainte i la razboi inapoi. Decit la ora coda Mai bine-n satul tau frunta. Deosebita este i folosirea cuvintului mai ce mai de pomi s-au pus in intirim muli. Alteori e folosit ca abverb mai raminei cu sanatate. Caracterul de oralitate provine i din folosirea dativului eticsi-am cazut in Ozana cit mi i-i baietul sau folosirea unor expresii ori locuiuni populare incaltea, ca mai ba, a cu-i a cu.Orala e i sintaxa frazei. Autorul lasa cuvintele sa se inire dupa o ordine a vorbirii i nu a scrisului, unde topica e mai controlata i harsita de matua nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului cit pe ce sa puie mina pe mine, i eu fuga, i ea fuga, i eu fuga, i ea fuga, pina ce dam cinepa toata palanca la pamint. De asemenea majoritatea frazelor se leaga intre ele prin conjucia coordonatoare copulativa i i cind invaam eu la coala, mama invaa cu mine acasa. i citea la ceaslov, la psaltire i Alexandria mai bine decit mine, i se bucura grozav cind vedea ca ma trag la carte.Comparaiile sunt din limbajul popular cum nu se da scos ursul din birlog... aa nu ma dam eu dus din Humuleti doi cai ca nite zmei.Epitetele sunt adesea regionalisme sau creaii lexicale proprii calugarii o adunatura de zamparagii duglii, miine, poimiine aveam sa ne trezim nite babalici gubaci, dac-ar ti el ghilhanosul i ticaitul, de unde am pornit asta noapte.Arta literara consta in modul spunerii in hazul povestirii. I. Creanga imbina cu maiestrie modurile de expunereNaraiunea sau relatarea in direct a naratorului, e insui firul povestirii. Pe firul acestei povestiri se pot distinge momentele subiectului mai ales in partea a IV.-a.Descrierea apare in doua momente ale aciunii, cind evoca universul copilariei i cind ii intoarce privirea inapoi, spre munii Neamului, din virful codrilor Pacalilor.Dialogul ascunde conflictul, dezvaluie sufletul personajelor, gindurile, sentimentele, temperamentele, invioreaza aciunea, o propulseaza.Monologul interior apare in noaptea dinaintea plecarii, in ceasul disperat al intoarcerii spre sine, a Eului infrint zicind in sine-mi cu amaraciune ce necaz de capul mieu.G. Calinescu scria Creanga este expresia monumentala a naturii umane in ipostaza ei istorica ce se numete poporul roman..AàaSummaryInformationiRBaainMicrosoft ord 6.0aa51aaaaaUaVa,-IJ7FijYcaLMFGlmra-.TZfgKJaJaVaKY
.7YZ1jkdeuJaJa aaaai-BI-pppppppphphpppppppp...
Download