... reticenta, va fi publicata in Convorbiri Literare la sfarsitul lui 1872 si inceputul lui 1873.Sarmanul Dionis, in care se face simtita reflectarea subiectiva asupra lumii, reuneste o serie de teme tipic romantice existente si in literatura universala natura, iubirea indisolubil legate la Eminescu, precum si conditia omului de geniu. De fapt, epitetul sarman din titlu se refera tocmai la acest fapt simbolizeaza esecul incercarii lui Dionis Dan si nu viata mizera pe care o duce eroul.Dionis este un tanar copist, care, desi se trage dintr-o familie de aristocrati, are o situatie materiala precara. Este crescut de mama sa cu pretul unor mari sacrificii. In nuvela, unde filosofia se imbina cu literatura prima devine pretext pentru cea de-a doua, Dionis, inzestrat cu o capacitate de intelegere iesita din comun, apare ca un om cu vadite inclinatii spre meditatia filozofica. i, pentru ca speculatiile nu ii sunt suficiente, apeleaza si la invataturile lui Ruben, la cartea de astrologie imprumutata de la Riven. Astfel, intr-o seara ploioasa si rece se cufunda in descifrarea aceste carti, dar la un moment dat lumanarea se consuma, iar el continua sa citeasca la lumina lunii. Acum vede chipul ingeresc al unei fete la fereastra casei vecine, care va disparea curand in intuneric. Pentru a putea descifra cartea, Dionis se intoarce in timp, pe vremea lui Alexandru cel Bun, sub chipul calugarului Dan, elevul dascalului Ruben. De altfel, spatiul si timpul sunt coordonate fundamentale ale nuvelei.La indemnul umbrei sale, Dan Dionis purcede la o calatorie cosmica in luna alaturi de iubita sa, Maria, fiica spatarului Mesteacan. Spatiul selenar satisface exigentele eroului, dar, pentru ca si aici fericirea este relativa datorita triunghiului in care se afla ochiul de foc si proverbul scris intr-o araba straveche, Dan incearca sa dezlege aceasta enigma indrazneste chiar sa se considere parintele Universului, insusi Dumnezeu Oare fara sa stiu nu sunt eu insusi Dumne..., fapt care ii aduce prabusirea, intoarcerea la conditia telurica.Trezindu-se, Dionis isi da seama ca, de fapt, adormise intr-o gradina. Dupa ce se desteapta din nou vede la fereastra casei de vizavi o fata ce corespunde celei din vis. Ii trimite o scrisoare in care isi marturiseste pasiunea pentru ea, apoi se imbolnaveste. Este ingrijit de tutorele Mariei, dupa care se casatoreste cu aceasta, casatoria fiind vazuta ca o implinire a unei iubiri, a unei existente umane. De fapt, Dionis, caruia i se rapesc tabloul si cartea pentru a fi impiedicat sa mai aiba o noua experienta, este un om de geniu care aspira spre absolut, insa, avand revelatia imposibilitatii de a atinge acest absolut, el traieste o adevarata drama.Nuvela se structureaza pe ideea indraznelii de a cunoaste.Calatoria siderala a personajului exceptional, care actioneaza in imprejurari exceptionale aceste imprejurari constituind substanta lirica a nuvelei, este o incercare de a-si depasi conditia. Din Luna, Dan Dionis vede pamantul ca pe un bulgare negru si neinsemnat, imperiile sunt niste faramaturele , iar oamenii niste vietati minuscule in comparatie cu imensitatea Universului, aceasta idee fiind prezenta si in Scrisoarea I Musti de-o zi pe-o lume mica de se masura cu cotul . Pe aceasta planeta, Pamant, o meschinarie, martora a unor lungi siruri de crime, Dionis Dan se razbuna, transformand-o intr-un margaritar albastru pentru salba iubitei.Personaj romantic, Dionis, care isi duce existenta intr-o camera cu peretii umezi si plini de mucegai, este nevoit sa accepte realitatea potrivit careia isi poate atinge idealul doar partial si aceasta numai prin iubire, care in plan terestru inseamna creatie.Portretul sau fizic se incadreaza in tiparele romantice este de o frumusete demonica, cu parul negru, prelung, care curge in vite pe spate ochii ii sunt de o adancime tulburatoare, iar fata copilaroasa poarta in acelasi timp amprenta maturitati.Pe Maria, faptura angelica, serafica, o caracteriz...
Download