Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Mihai Eminescu - comentariu - poezia Glossa

...din Comedia cea de obste,reprezentand gandurile lui Oxenstierna,privind comparatia intre lume si comedie.Glossa lui Eminescu se incadreaza intre marile creatii universale si ale literaturii romane,avand ca tema fundamentala timpul,iar ca motivefugit irreparabile tempustimpul fuge fara sa se mai intoarcafortuna labilissoarta schimbatoare si vanitos vanitatum desertaciunea desartaciunilor.Glossa este poezia care graviteaza in jurul conditiei geniului care datorita conceptiilor sale superioare este nevoit sa se sustraga lumii inguste in care traieste omul comun.Desi Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic,maiestria artistica a acestei creatii poetice consta in tocmai in clasicitatea ei ce reiese in primul rand din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa,cum este glosa,precum si lapidaritatea convingatoare a versurilor.Eminescu valorifica o serie de idei filosofice care sunt turnate in forme artistice desavarsite.Inca din prima strofa,considerate strofa-tema a poeziei,cititorul intra in contact cu aceste adevaruri general-valabile,exprimate lapidary in versuri grupate doua cate doua.Ca si in alte poezii Scrisoarea I, Odain metro antic, Revedere poetul mediteaza asupra trecerii timpului.Cea de-a doua strofa contine codul de reguli si sfaturi de provenienta stoica.De aici rezulta ca pentru om cel mai important lucru este sa se cunoasca pe sine sis a nu se lase purtat de valurile inselatoare ale fericirii efemere.Dar pentru asta drumul vietii trebuie mereu luminat de ratiune,numai asa putandu-se evita orice deziluzie,asa cum se sugereaza in strofa a treia.In strofa a patra-lumea ca teatru,motiv preluat de Eminescu si din filosofia antica hindusa,si care mai poate fi urmarit in opera unor scriitori din literature universalaShakespeare,Lope de Vega.Ca si in finalul Luceafarului,in Glossa lumea este vazuta ca o imensa scena de teatru,spre care inteleptul priveste ca spectator.Revenind apoi in strofa a sasea si a opta,aceasta ide devine laitmotivul poeziei.Intr-un univers in care doar mastile se schimba,poetul lanseaza indemnurileAmagit atat de-adesteNu spera sin u ai teama.O ide schopenhauriana,exprimata in Scrisoarea I este aceea a prezentului eternViitorul si trecutulSunt a filei doua fete.Singura clipa sigura a existentei trecutului este prezentul,fiindca trecutul nu poate fi reconstituit,iar viitorul nu poate fi prevazut.Datorita abundentei de accente satirice,Glossa este numita de G.Calinescu o capodopera a satirei ideologice.Satira se face simtita cu precadere in strofele sapte si noua.Daca in partea a doua a Scrisorii III satira capata dimensiuni de pamphlet,in Glossa aceasta este expresia indiferentei,a unui adanc dispretNu spera gand vezi miseiiLa izbanda facand punteUltima strofa,care este o reiterare a celei dintai,dar in care versurile sunt asezate intr-e ordine inverse celei initiale,codul de reguli si sfaturi etice devine mai evident datorita versului cu valoare emblematica Tu ramai,la toate rece,si care se afla la inceput, ultimul vers realizand o simetrie cu primul versVreme trece,vreme vine.In ceea ce priveste stilul,acesta se caracterizeaza prin prin limpezime si armonie. Claritatea reiese tocmai din simplitatea limbajului scuturat de podoabele stilistice. Poetul apeleaza la epitete,simboluri,metaforeratiunea devine cumpana,viitorul si trecutul-pagini ale aceleiasi file,numai cand intentioneaza sa releve in mod deosebit o ide.Ritmul trohaic accentuat in versurile sentinta,intaresc impresia de neclintire a adevarurilor filosofice.In final,demne de retinut sunt cuvintele lui Dumitru Popovici,care concluzioneaza asupra poezieiEa amplifica,pe de o parte,sintetizeaza pe de alta parte si da un character aforistic experientei umanului pe care o facea Hyperion.Poetul este un Hyperion condamnat sa ramana in societate si sa isi determine pozitia in complexul raporturilor sociale.PAGE PAGE 3,FGMNOQRXYZitsa0JmHnHu0Jaj0JU6CJCJCJ 5CJ BONqAKaEFOPaaaFsPQtssaaaa 1h ą!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHAiDefault Paragraph Font, i,Footerą!iPage Number.Ui.HyperlinkBphaaaPas!!!-37AHMiaefosI !23LPXYstjlmvS...
Download