...sensul obiectivitatii si nu foloseste stirile care nuse tocmesc,precum anuieste conceptual de traditie,de vreme ce socoteste ca o natie fara istorie s-ar asemana hiarelor si dobitoacelor celor mute si fara de minte.Este evolutionism de istorie ,in sensul biologic,admitand ca orice natieazi am zice civilizatieare oincepatura ,unadiossi o scadere.Adaugandu-se harul de a gandi prin simturi,de a imita prin sunete fosnitoare ,horaitoare,clinchetitoare lovirea, invalmasirea ,vechimea chear a faptelor.Frazele cad ca niste brocarturi grele sau in felii ca mierea.Vorbirea cronicarului e dulce si cruda,cuminte si plina de ascutisuri ironice. Principala sa opera intitulata Letopisetul Tarii Moldovei sete precedata de o predoslovie in care autorul justifica necesitatea scrierii acesteia.Cronicarul a dorit ca urmasii sa cunoasca istoria predecesorilor el insusi reusind sa o scrie de la intemeiertea Moldovei,in 1359,pana in 1594 pentru a fi capabili sa discearna intre faptele bune,pe care sa le urmeze,si cele rele ,de care sa se fereasca.Un popor fara o istorie cunoscuta si asumata isi uita traditiile si nu va sti sa ordoneze faptele viitorului. Cronicarul a exclus fictiunea si neadevarul din opera lui ,punand pentru intaia oara problema responsabilitatii afirmatiilor sale.Ca sa nu ma aflu scriitoriu de cuvinte desarte ,ce de departeci eu,precum am aflat ,asa am aratat.El este primul istoric si om de cultura care a formulat cu claritate ideea unitatii de origine,de neam si de limba a tuturor romanilor. Grigore Ureche a fost un mare admirator al domnitorului Stefa cel Mare ,caruia ia evocat personalitatea in numeroase capitole ale Letopisetului..sau.Ureche l-a descries precum un voievod ideal,care a mentinut suveranitatea Moldovei aproape o jumatate de secol.Cronica sa,care a pus bazele istoriografice nationale a avut o influienta majora asupra literaturii artistice din epocile ulterioarecreeatia lui a devenit o sursa de inspiratie pentru Dimitrie Bolintineanu Legende istorice. Adevaratul dar al lui Ureche este insa portretul moral.Aici el creeaza,sintetizeaza,fiindca izvoadele nu-I dadeau nici un model.Ureche n avut ragaz decat sa prefaca izvoadele.Daca ar fi dus cronica pana in vremea lui Vasile Lupu,prin domniile Moghilestilor,a lui Graziani si a celorlalti pre cari ii va descrie Miron Costin,cu toata experienta vietii si cu aceea vecinica scrutare morala,abea atunci cronica ar fi fost extraordinara. Alta cultura avea Miron Costin,fiul postelnicului si mai tarziu hatmanului Alexandru Costin.Se nascuse in 1633 insa copilaria o petrecu in Polonia unde se refugiase parintele sau.Miron urmeaza la scoala Iezuitilor.Mergerea la studii in Polonia era de traditie veche si la Universitatea din Cracovia ,intemeiata in 1400.Miron,care e un tanar invatat,stiindlatineste,leseste,avand notiuni de limba italiana,putadu-se probabil si ruseste,era nimerit ca sol.Lupu il trimite in 1653 la Cmenita,la starostele Pototki,sa ceara sprijin inpotriva lui Gheorghe Stefan.Apoi al foloseste insusi Gheorghe Stefan, trimitandu-l in Muntenia.Sub Ghica Voda ,sub Stefanita al Lupului,sub Dabija ea parte la feluritele batalii.Este parcalab de Hotin si vel comis sub Dabija,paharnic sub Duca,vornic al tarii de sus sub Ilias,ramanand in aceasta demnitate pana sub Antonie Ruset. Desi mai invatat decat Ureche ,Miron nu dadea nici o cronica de erudit.Din tot ce ar fi putut compila pentru epoca de care se ocupa 1594-1661 n-a folosit la partea precedand nasterea lui cu mult mai mult decat Hronograful lesesc. Miron are,si mai clare,o conceptie a istoriei si o politica.Letopisetelesa hie de invataturacu acele trecute vremi sa pricepem cele viitoare.I se cere cronicarului simtul obiectivitatii ,al direptatii.El,Costin,macar ca ar fi dator sa laude mai mult pe Stefan Gheorghe de la care a avutmulta mila,nu poate nesocoti meritele lui Vasile Lupu de la carele multa urgie parintii nostri au petrecutiara direptatea socotind,nu pociu scrie intr-un alt chip.Izvoarele nesustinute le respinge sprijinindi-se pe argumente convergenteistorice,filologice,arheologice,antropo
logice.Are notiunea cauzalitatii si pune evenimentele moldovene in cele universale si circumvicine,facand cate uncurs ca sa se deslege mai bine lucrurile tarii noastre. Darul de scriitor a lui Miron Costin nu se mai nutreste din concretetea individuala a cuvintelor.Aceleasi vechimi in lexic,puse acum in slujba unei mari stilistici,se sting.Miron observa sistematic,compune,si cea ce easa de sub pana lui,mult mai putin spontan,este rodul unei arte.El are lunga respiratie epica simtul sublim al destinului uman,mestesugul patetic de a se opri din cand in cand sa rasufle de greutatea faptelor si sa le contemple de sus. De neamul Moldovenilor este o creatie istorica si patriotica,prin care se reafirma idea latinitatii limbii si a poporului nostru.Folosind surse de inspiratie antice,renascentiste si contemporane,Costin argumenteaza stiintific etnogeneza romanilor,continuindu-l pe Grigore Ureche.In limba polona,a redactat ctronica polona si poema polona ,ambele cuprinzand istoria privita in paralele a Moldovei si a Munteniei.A fost preocupat si de evolutia in timp a Transilvaniei,scriind Istoria de Craiia Ungareasca. Fara a fi bine vazuta,familia urmatorului cronicar,Ioan Neculce,apartinea unei boerii solide.Tatal era Enachi Neculce zis vitiernicul iar mama Catrina Cantacuzino,astfel incat Catinca Bucioc,cumnata lui Vasile Lupu si sotie a lui Iordachi Cantacuzino ,era moasa a cronicarului.Ioan se nascu prin1672 la 1732 avea 60 de ani. Cand citesti cronica lui Niculce un nume iti navaleste numaidecat in minteCreanga.Intradevar daca ne-am inchipui pe Creanga traind in veacul al XVIII-lea ,el ar fi trebuit sa scrie ca Neculce,precum Neculce in epoca Eminesciana,nemaifiind acum boierii de carma si-ar fi scris istoria vietii lui.In Neculce se infaptuieste cu un veac inainte acel amestec de mica cultura de targovet si de intelepciune taraneasca.Bine inteles,Neculce este boier si chiar arata dispret pentru neamulprost,dar sufletul lui e rural.Cu Creanga ,el are impreuna ingenuitatea sireata,acel tic de a se socoti neghiob,crezandu-se totusi destept asa socotesc eu cu firea mea aceasta proasta.Neculce isi incepe letopisetul ca si M.Costin,ca domnia lui Dabija 1661,adaugand pana atunci si Oseama de cuvinte,adica de anecdote asupra vremurilor mai vechi.Isi duce insa naratiunea pana la domnia lui Ioan Mavrocordat 1743.De la domnia lui Constantin Duca,in care vreme tanar de tot era postelnic,este mai tot timpul martor ocular.Experienta,virsta inaintata,ii dau lui Neculce deslegarea limbii,tonul barfitor si moralizator.Cronicarul e intepator si cu un firesc Humor popular. Neculce isi insoteste cugetarile de vaiete batranesti ce dau cronicii acel aer de vechime si inocenta.Astfel isi strange cronicarul mainile de-a lungul letopisetului,vaitan...
Download