...el in iruri o dezleaga Precum Atlas in vechime sprijinea ceriul pe umar Aa el sprijina lumea i vecia intr-un numar.Partea a treia cuprinde o cosmogoinie care compoziional se justifica prin faptul ca ea va argumenta cit de vasta este cultura batrinului dascal. Pina a prezenta geneza apar citeva noiuni care ar trebui sa sugereze increatul. Geneza propriu zisa incepe astfel Dar deodata un punct se mica cel intii i singur. Iata-l! Cum din chaos face muma, iara el devine Tatal. Apar aici motivele macrocosmusului i microcosmosului. Raportat la macrocosmos oamenii nu sunt decit Muti de-o zi pe-o lume mica de se masura cu cotul. In continuare poetul vorbete despre un previziblil sfirirt al lumii soarele il vede trist i ro, planetele ingheaa i timpul devine vecinicie, pentru ca la sfirit sa domneasca din nou aceasta noapte a nefiinei i eterna pace.Partea a patra este consacrata poziiei vitrege a cugetatorului de geniu in lumea semenilor sai. Dascalul dupa ce a cugetat la destinul lumilor cosmice el cugeta acum la destinele indivizilor lumii terestre. Apare aici din nou identitatea oamenilor cu ei inii i cu omenirea intreaga Unul e in toi, tot astfel precum una e in toate. Voinele marunte care ii framinta pe oameni n-au nici un sens din cauza ireversibilitaii timpului Ce-o sa-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gindesc Ca i vintu-n valuri trece peste traiul omenesc. Cind vorbete despre soarta geniului intr-o societate bintuita de interese meschine apar numeroase accente satirice, uneori deosebit de incisive. Imposibilitatea cunoaterii propriei viei, lasa considerarea operei omului de geniu la discreia rauvoitorilor, a invidiilor i cind propria ta viaa singur n-o tii pe de rost, O sa-i bata alii capul s-o patrunda cum a fost. Pesimismul schoppenhaurian l-a influenat pe Eminescu i in versurile Poi zidi o lume-ntreaga, poi s-o sfarmi orice-ai spune, Peste toate o lopata de arina se depune. Apare din nou ideea ca oamenii sunt egali in faa morii Mina care-au dorit sceptrul universului i ginduri Ce-au cuprins tot universul incap bine-n patru scinduri. Pe un ton ironic poetul ii imagineaza cum se vor desfaura funerariile acestui om de geniu. Ele vor avea o falsa solemnitate deoarece oamenii sint rai, indifereni, ipocrii Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel, Nu slavindu-te pe tine lustruindu-se pe el. Posteritatea va ignora valoarea operei i se va rezuma doar la bibliografia subire careia ii vor gasi pete multe, rautai.In partea a cincea se revine la motivele iniiale contemplarea propriei viei i a luminii lunii ce dezvaluie alaturi de frumuseile eterne ale naturii crudul i tristul adevar ca oamenii sunt identici in perspectiva morii i pe toi ce-n asta lume sunt supui puterii sorii Deopotriva-i stapinete raza ta i geniul morii..A777Saaa-uscscaaaaY28KKKaKKKKKaKaiNormlaaAi
Bekezds alap-bettpusa 9a-anhpm0x-a,SOgenaSZERZMEGJEGYZSEKGENDTUMSZERKIDF
JLNVFJLMRETKULCSSZAVAKUTOLJRAMENTETTEBETKOLDALAKSZA
VAKNYOMTDTUMMAGNDOKfjlVLTOZATMENTSDTUMTRGYTJSABLONa
CMTMDOKUJELLEMZALFABETIKUSARABNAGYKEZDKTSZMNVBETSTL
USPNZSSZEGNAGYKEZDaHEXKISBETSTLUSKOMBINCISORSZMSORS
ZMNVRMAINAGYBETaABSKEREKDEFINaINTSHAMISaMAXaMINaMOD
TLAGDARABaNEMVAGYSZORZATHAELJELSSZEGIGAZMGShockCtOR
KtBACtScrisoarea I.docandy!CtORKtBACtEMINESCUtSCRISO1.DOCiHP DeskJet 600LPT1HPFDJC02HP DeskJet 600HP DeskJet 6004aad,,aHP DeskJet 600LPT1Jaa,,HP DeskJet 6004aad,,aHP DeskJet 600LPT1Jaa,,aMiTimes Ne Roman CESymboliArial CETimes Ne Roman1haIesIea!aScrisoarea IGShockandyaRoot Entry444444i4A4BFmaI9ia4OordDocument4U4V44X4Y4Z4i
4ta4a4a4b4c4d4e4f!4CompObj4m4n4o4p4q4r4s4t4u4y4z4I4
4lSummaryInformation444444444FaaFMicrosoft ord dokumentumMSordDocord.Document.69qàOh0aà...
Download