... constiintei estetice in spatiul culturii romane. Ironia, cea mai reprezentativa trasatura a configuratiei spirituale junimiste, manifestata atat impotriva aderentilor cat si a adversarilor este in stransa interdependenta cu acea atitudine centrala numita respectul adevarului , care viza actiunile cele mai importante ale Junimii in estetica, in problemele limbii, in viata culturala, sociala si politica. In plus, tinand cont de strategia critica maioresciana, aceea a sintezei generale in atac 1, Ibraileanu vorbeste, nu tocmai intemeiat credem, despre atitudinea dispretuitoare si negativa 2 a predecesorului sau.Tudor Vianu este cel care formuleaza transant interdependenta dintre Junimea si cel care I-a fost conducatorul recunoscut fara activitatea teoretica maioresciana, Junimea nu ar fi pus bazele unei directii noi in procesul de constituire treptata a spiritului modern al culturii romane, dupa cum fara societatea in sine, conceptia lui Maiorescu ar fi actionat in gol, insusi rolul lui de critic si indrumator putand fi pus sub semnul indoielii.In evolutia criticii romanesti, aparitia lui Maiorescu constituie o interogatie principiala deoarece el nu este in totalitate un produs al spiritului critic moldovenesc Garabet Ibraileanu, desi continua o traditie initiata de predecesorii sai. Ulterior, Manolescu vine cu nuantari, punand in discutie asa-numita contradictie a criticii maioresciene, pentru a argumenta spiritul de negatie pe care ea se fundamenteaza. Aceasta contradictie rezida in vocatia lui pentru inceput, care se opune imposibilitatii de a se desprinde de trecut Structura insasi a operei lui Maiorescu este contradictorie spiritului religios al intemeietorului ii raspunde spiritul polemic al celui care neaga. 3Parafrazand argumentele maioresciene din Directia noua , afirmarea prin negatie asigura progresul culturii si universalitatea acesteia, caci inceputul adevarat , ca desprindere de trecut, se realizeaza prin negarea formelor culturii anterioare, ceea ce deschide perspectiva fundamentului dinlauntru , care doar datorita acestei negatii devine, in ordine istorica, o afirmare Indata ce in apropierea unui popor se afla o cultura mai inalta, ea inraureste cu necesitate asupra lui. Caci unul din semnele inaltimii culturii este tocmai de a parasi cercul mai marunt al intereselor individuale si, fara a pierde elementul national, de a descoperi totusi si de a formula idei pentru omenirea intreaga. 4Riscam o banalitate dar sa spunem totusi ca, desi nu foarte vasta, opera lui Maiorescu are o importanta capitala in dezvoltarea literaturii romaneasta dupa ce Eugen Lovinescu explica numele de Junimea si Convorbiri literare si chiar titlul de Critice ca o reactie impotriva superficialitatii epocii, manifestand insa retinere in ceea ce priveste dimensiunile operei In afara de cele patru sau cinci articole de la inceputul activitatii, intreaga lui opera nu e numai fragmentara, ci e si ocazionalarecenzii, necroloage, rapoarte academice, colaboratie ceruta pentru diverse publicatii festive. 5In toata activitatea sa, extinsa sau redusa, semnificativa in ansamblu sau nu, Maiorescu s-a manifestat ca estetician, promovand principii estetice ferme pentru dezvoltarea literaturii in context cultural. Acelasi Eugen Lovinescu opera chiar o reductie in acest sens, vazand in el mai mult un indrumator cultural decat un critic propriu-zis, stiut fiind ca nu s-a preocupat de analiza textuala, la obiect. Mai aproape de spiritul maiorescian ni se pare a fi Tudor Vianu, atunci cand detecteaza insusirile necesare criticului in general si pe care mentorul junimist le-a ilustrat cu consecventa gustul inascut si rafinamentul in frecventarea marilor modele, alaturi de independenta si curajul judecatilor. 6Configuratia sa intelectuala se conformeaza modelelor clasice prin judecatile echilibrate, prin formularea unor opinii ferme, redate lapidar, printr-o exprimare concentrata. Maiorescu a contribuit astfel in mo...
Download