...nte. Ele insumeaza armonios si sintetic, elemente de umanism popular, urme ale mentalitatii satului arhaic romanesc. In ciuda aparentelor, Creanga nu este un satiric, pentru ca nu cenzureaza comportamentul eroilor sai si nici nu pedepseste, ci doar se amuza, moralizand subtil. Povestile sunt adevarate nuvele sau naratiuni fabuloase, dezvoltari ale unor observatii milenare. In Soacra cu trei nurori dam de vesnicul conflict dintre nora si soacra. Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mama. Punguta cu doi bani da satisfactie mosilor care nu traiesc bine cu baba. Povestea porcului arata ca pentru o mama, cel mai pocit prunc e Fat-Frumos. Povestea lui Harap Alb e un mod de a dovedi ca omul de soi bun se vadeste sub orice strai si la ore varsta.Basmele lui Creanga sunt plasate, din punct de vedere cronologic, intre anii de ucenicie marcati de scrierile cu caracter didactic incluse in manualele scolare si opera de maturitate, reprezentata de Amintiri din copilarie .Prin cele 11 naratiuni publicate in intervalul 1875-1879 in Convorbiri Literare , Ion Creanga aduce o nota noua, cu totul originala in ceea ce priveste modul de tratare a substantei fabuloase a basmului popular.Cea dintai monografie a operei scriitorului roman, datorata francezului Jean Boutiere, propune impartirea basmelor dupa urmatoarele temeFabule animalePunguta cu doi baniCapra cu trei ieziCiclu PacalaProstia omeneascaDanila PrepeleacPovesti fantasticeSoacra cu trei nuroriFata babei si fata mosneaguluiFat-Frumos, fiul iepeiPovestea porculuiPovestea lui Harap-AlbPovesti religioaseStan PatitulIvan TurbincaCriticul George Munteanu este de parere ca povestile humulesteanului reprezinta locul de manifestare a spiritului popular in literatura culta Creanga-exponent al poporului sau, intelege sa sintetizeze fara a altera ceea ce i s-a parut intru totul esential si autentic in traditia creatoare orala . George MunteanuBasmul Danila Prepeleac a aparut la 1 martie 1876 in revista Convorbiri Literare . Dupa opinia lui George Calinescu, basmul dovedeste ca prostul are noroc , iar George Munteanu il considera o foarte mestesugita demonstratie ca nu numai patitu-i priceput .Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni, Prepeleac. Prepeleacul este un par infipt in pamant cu cracane scurte pe care se pun oalele la uscat . C. boiu, Prepeleac Porecla sugera saracia taranului, nepriceperea si credulitatea sa.Profund originala se dovedeste arta naratiunii care se dezvaluie in modul inedit de tratare a unor elemente de sursa folclorica.Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic, intr-un vag temporal odata, intr-un sat . Ca in basmele populare, se intalnesc opozitii intre personaje un frate bogat, altul sarac. Amandoi erau insurati cel bogat avea o nevasta pestrita la mate si zgarcita , iar cel sarac o femeie muncitoare si buna la inima . Conform mentalitatii populare, saraciei ii corespunde omenia, dar si nenorocul, pentru ca de multe ori fugea el iDanilas de noroc si norocul de dansul, caci era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi . Danila avea insa o pereche de boi frumosi, iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-i imprumute mereu carul, pleaca la targ sa-i vanda. Pe banii castigati si-ar fi putut cumpara alti boi mai mici si un car.Danila urmeaza sfatul fara prea mare convingere si naratiunea se incheaga in continuare pe trei motive calatoria, care le inglobeaza pe celelalte doua, trocul si prostia omeneasca. Erou schimba boii pe car, carul pe capra, capra pe gasca si aceasta pe o punga goala. Dupa fiecare schimb dezavantajos, el nu se intoarce acasa, ci isi continua drumul la targ, pentru a ilustra parca deplin acea logica anapoda care sta la baza trocului. Desi ii dovedeste prostia, scriitorul priveste cu ingaduinta faptele personajului sau.Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. Indignat, acesta il sanctionea...
Download