...ea-nflorita marita cu firulNuane, ce-n umbra, incet, vestejesc-Havuzele canta - voci limpezi optescBagdadul ! Bagdadul ! i el e emirul.Tot pentru a reda frumuseea, vraja Bagdadului, Macedonski apeleaza la o succesiune de metafore expresiveBagdadul ! cer galben i roz ce palpita,Rai de aripi de vise, i rai de gradini,Argint de izvoare, i zare-aurita - Bagdadul, poiana de roze i crini -Macedonski asociaza doua motive care strabat mai multe strofe - Bagdadul i emirul el insista asupra ideii de perfeciune a Bagdadului i condiia ideala a emirului, tot ce-i poate dori un om obinuiti el e emirul, i toatele are.E tanar, e farmec, e trasnet, e zeu,Dar zilnic se simte furat de-o visareSpre Meka se duce cu gandul mereu -Dei are totul, emirul din Bagdad traiete fascinaia cetaii sfinte din Meka cetatea sfanta a musulmanilor devine simbolul aspiraiei eterne spre absolut. Printr-o repetiie enumerativa, poetul reda chemarea chinuitoare a cetaii Meka, fascinaia idealuluiSpre Meka-l rapete credina - voinaCetatea preasfanta il cheama in ea,Ii cere simirea, ii cere fiina,Ii vrea frumuseea - tot sufletu-i vrea -Din talpi pana-n cretet ii cere fiina.Dei dulce e viaa in rozul Bagdad, emirul pornete la drum in cautarea idealului sau. Macedonski folosete o sugestiva combinaie cromatica pentru a reda imaginea emirului care-i parasete cetateai el ce e-n frunte pe-o alba camila,Jar viu de lumina sub ruu-oranisc,S-oprete, o clipa, pe verdele pisc,Privindu-i oraul in roza idilaIn acelai timp cu emirul pornete la drum i un ceretor mai slut ca iadul, zdrenos i pocit Hoit jalnic de bube de drum prafuit - dar viclean la privire. Prin repetarea cuvantului Meka poetul obine efecte muzicale, redand in acelai timp obsesia fascinaia idealului De nume-l intreaba emirul, deodata,i-aceasta-i raspunde ca vocea ciudata-La Meka, plecat-am a merge i eu.-La Meka La Mekai vocea ciudata-La Meka! La Meka! rasuna mereu.Emirul din Bagdad alege drumul peste intinderile fara sfarit ale deertului. Prin repetarea cuvantului dreapta, poetul insista asupra eticii omului superior i calea e dreapta - e dreapta - tot dreapta, dar zilele curg, i foc e in cer, in zori i-n amurg, dar timpul e scurt.Ceretorul alege drumul cotit pe sub pomi unde o tanara umbra de soare-l ferete. In descrierea drumului prin deert poetul reuete sa creeze senzaia spaiului i a timpului fara sfarit. Folosind metafore expresive, Macedonski reda epuizarea fizica i sufleteasca a calatoruluiCand setea, cand foamea-, grozave la fel.Pe piept, ori pe pantec, ii pun cate-o stancai foamea se face mai mare - ai mare,i zilnic, tot cerul s-aprinde mai tareBat tamplele- ochii sunt demoni cupliiCutremur e setea, -a formei simire E arpe, ducandu-i a ei zvarcolireIn pantec, in sange, in nervii-ndrajii-Dei au pierit insoitorii i camilele, emirul singur ramas din tot singur ii continua drumul prin deert. Epuizat fizic i psihic emirul are iluzia inplinirii idealului, dar de fiecare data cetatea de vise se dovedete a fi o naluca. MaeaO,Nl,NlNNNaNNNTiNaTimes Ne RomanSymbol ArialTimes Ne RomaniTimes Ne Roman CEAlexandru MacedonskiNoapte de decemvrieUn poet de tranziie prin care se realizeaza trecerea de la romantismul eminescian la curentele moderne, in primul rand, la simbolism. Creaia lui sta sub semnul conglomeratului estetic imbinarea mai multor curente i orientari literare romantismul se imbina cu elemente parnasiene i simbolismul cu nostalgia clasicismului.Poet, prozator, dramaturg, publicist, Macedonski a fost un promotor al innoirii poeziei O literatura trebuie sa inoveze daca vrea sa traiasca i sa fie puternica.In activitatea literara a lui Alexandru Macedonski se pot distinge doua etape Prima etapa, pana la 1890 - cand scrie poeme ample, de faptura romantica, cu versuri lungi, i cu un pronunat caracter satiric acum scrie ciclul nopilor, caracterizat i printr-un retorism romantic, rezultat din mulimea interogaiilor i exclamaiilor. Dupa 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de simplificare, dar i o sublimare artistica. Este faza simbolist-ornamentala. Acum scrie rondelurile discursul liric este rezultatul unui efort de esenializare i se bazeaza pe o metafora concreta. Poetul renuna la verbalismul i retorismul primei etape, poezia devenind sugestie i muzicalitate Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din gradina japonezului, Rondelul cainilor, Rondelul lucrurilor.Volume de versuri Prima verba 1872Poesii 1882 Excelsior 1895 Flori sacre 1912 Poema rondelurilor 1927Proza Drama banala 1896 Cartea de aur 1902 La calvaire de feu 1906 Thalassa 1915 Nuvele 1923Teatru Moartea lui Dante Alighieri 1916Publicist In 1880 scoate revista Literatorul de orientare antijunimista. In 1873 scoate ziarul Oltul, iar in 1896 revista Liga ortodoxa in care vor deputa mari scriitori Tudor Arghezi, Gala Galaction.Promotor al noii poezii Arta versului 1890 Poezia viitorului 1892. A condus cenaclul Litaratorul in care au debutat cei mai de seama reprezentani ai simbolismului romanesc.Este una din capodoperele liricii lui Macedonski. Poemul se axeaza pe ideea omului de geniu insetat de absolut, mai precis pe necesitatea sacrificiului in numele unui ideal. Poetul definete etica omului superior care refuzand orice compromis alege i urmeaza intotdeauna drumul drept. Nu este important faptul ca omul superior nu-i atinge scopul, pentru ca accentul se pune pe ideea de lupta i de sacrificiu. Emirul din Bagdad este simbolul credinei nestramutate in ideal. Geneza poemuluiIn 1890 Macedonski a publicat un poem in proza Meka i Meka, in care prelucra o legenda orientala. Un prin arab Ali-Ben este sfatuit de tatal sau sa urmeze in viaa drumul drept. Plecand in pelerinaj la Meka prinul alege drumul drept i impreuna cu oamenii sai piere in pustiul arab. Tot spre Meka pleaca ceretorul Pocitan-Ben Pehlivan care alege drumul cotit. Inainte de a pieri, Ali-Ben vede cum ceretorul intra pe poarta cetaii sfinte.Semnificaia titlului In timp ce prinul intra in Meka cereasca ceretorul intra in Meka pamanteasca. Dupa unsprezece ani in 1901, Macedonski revine asupra legendei, oferindu-i multiple valene simbolice. Poemul este alcatuit din doua pari mari legate prin motivul inspiraiei. In prima parte Macedonski definete contextul social ostil in care traiete poetul. Intalnim deci motivul poetului damnat, frecvent in lirica simbolista. Macedonski stabilete un acord perfect o corespondena intre mediul exterior i starea sufleteasca deprimata a poetuluiPustie i alba e camera moartai focul sub vatra se stinge scrumit-Poetul, alaturi, trasnit sta de soarta,Cu nici o schinteie in ochiu-adormitIn contrast cu acest spaiu rece, dumanos, sarac, Macedonski evidenializeaza genialitatea poetului Iar geniu-i mare e-aproape un mit. Vijelia care domnete afara viscolul gemcedonski pune accentul pe verbul alearga, pentru a reda efortul incrancenat in cautarea idealului. Inainte de a muri, emirul vede cum drumeul zdrenos i pocit, care a ales drumul cotit, intra pe porile cetaii sfinte. Ultima strofa este o reveni...
Download