...i asupritoare spe a-si face singur dreptate. stiinta descifrarii naturii si a omului a nceput si ea sa fie dezvaluita nca n lucrarile din tinerete. Amartul Gherasim din Crsma lui mos Precu e un biet ssssssss. Facnd si desfacnd vraji, Gherasim creeaza iluzia unei lupte cu puterile necunoscute care-l nconjoara pe omul nestiitor, ncercnd a descifra unele taine ale sufletului sau ale naturii. Acestea sunt calitati reale, care ndreptatesc ncrederea unor consateni. Urmasii sai din creatia sa ssssssss se ridica pe treptele unei adevarate lupte pentru cucerirea ntelepciunii si dezvaluirea tainelor din viata nconjuratoare. Opera lui Sadoveanu nfatiseaza nenumarate personaje care se nalta prin forta inteligentei, prin cunoasterea profunda a lumii nsuletite si nensufletite. Nicolae Peceleaga, padurarul din romanul Noptile de ssssssss1934, este stapn pe misterele padurilor si apelor. Badea Toma, din Valea Frumoasei, stie ritualul cocosilor de munte. Culi Ursachi, din Ochi de urs, descopera urmele pasilor de fiara ori de om. Nenumarati sunt cei care, asemenea batrnilor si tinerilor pescari din ssssssss, poseda o vasta stiinta. Astfel vom gasi pe capitanul Ilie Turculet, din Zodia cancerului1929, stapn pe cititul stelelor si schimbarilor neprevazute ae vremii. n timpuri stravechi, l aflam pe magul Chesarian Baeb dacul, din Creanga de aur1933. Acesta e un ntelept pregatit sa pastoreasca poporul prin darurile mintii sale, care patrunde n cele mai complicate retete ale vietii omenesti, gasind cheia treburilor filozofesti si a celor politicesti, ca si cheia nclcitelor treburi ale inimii omenesti.Una dintre cele mai expresive imagini ale complexitatii si profunzimii de gandire si simtire ale omului din popor din opera lui Sadoveanu o aflam n romanul Baltagul. Aparut n 1930, Baltagul este - dupa remarca lui G. Calinescu - un roman al transhumantei, cu intriga antropologica. Acum suntem n Dacia, n teritoriul muntenesc al ssssssss. Un cioban a fost ucis, si nevasta care-i stie drumurile calendaristice i da de urma si prinde pe ucigas ....Baltagul e nu roman realist, urmarind a scoate n evidenta drzenia taranilor romni de la munte. Actiunea principala n-o constituie crima, ci desfasurarea cercetarilor ntreprinse de vaduva pentru descoperirea cadavrului si a faptasilor. Locul central n roman este ocupat de munteanca Vitoria Lipan si de drumul ei spre a afla adevarul despre sot pentru aceasta romanul este o carte a psihologiei tarancii din muntii Moldovei, a vietii si obiceiurilor tarii. Prin miscarea larga, astronomica, de cicluri si anotimpuri, Baltagul prezinta imaginea vietii pastorilor romni cu traditii si obiceiuri specifice, dnd literaturii noastre specialitetea unui nou epos, eposul mioritic, diferit de eposul grec, dar mai apropiat de omul civilizatiei europene.Axat pe tema mioritica, Baltagul cuprinde, ca si marile tragedii antice, momente semnificative.Primul moment e asteptarea lui Niechifar Lipan, cioban stapn de turme plecat la Dorna sa cumpere si sa vnda oi. ntrzierea lui sporeste nerabdarea Vitoriei. Autorul expune ntr-o gradatie estetica aceasta nerabdare si preocuparile nevestei pentru aflarei adevarului. Vitoria e prezentata n felul sau propru de a gndi, n ambianta sa, n obiceiurile si gesturile surprinse de autor n trasaturi tipice. Paralel cu obiceiurile, autorul prezinta viata domestica a muntencei, actiunile, spiritul de organizare axate pe ciclul astrologic, n orbita caruia se nscrie rnduiala treburilor gospodaresti ca si destinul noilor generatii. Acesta ssssssss rnduiala e din prima pagina a romanului, n care o povestire anecdotica sintetizeaza particularitatile neamurilor si greul vietii muntenilor ce se ssssssss. Ei traiesc n locuri singuratice si strmte. Barbatii sunt cu oile. Grija gospodariei o are nevasta, care trebuie sa aiba pricepere, vigoare si energie, si la nevoie, brat de barbat. Asa este casa lui Nechifar Lipan, cu prispa, sssssss, ograda cu adapost pentru vite si ssssss, asezata dupa datina locului, cu toate cele de trebuinta oi la munte, ssssssn casa ssss de miel n pod, ceva parale strnse ntr-un cafaiel cu cenusa, faina de papusei si legume aduse din jos, dinspre cmpie n desagi.Satul, cu ulicioare lungi si cotite, cu carari printre gradini, are crsma si biserica. Preotul este si sfetnic. sss e rostul. Nevasta oierului l cunoaste si, astfel nu ntelege sa traiasca, dect dupa obicei, dintr-o practica straveche, careia i se supune.n satul Victoriei Lipan, viata se desfasoara calendaristic, ntre plecarea turmelor la pasunat si ntoarcerea lor de la iernatic. n virtutea transhumantei, pastori, turme, cini migreaza n timpul anului, calendaristic, n cautare de pasune si adapost ntorcndu-se la munte la date ntru vesnicie fixe. De aceea, nu ziua, ci vremea, pe care oamenii o nteleg dupa semnele ei ce se arata, hotaraste si treburile oierilor si ale casei. n viata oierilor, nimic nu iese din traditie. O bisnuita, care statorniceste raporturile dintre oameni, e singura lege. Cine ncalca obiceiul e mpotriva tarii. Nu coc, vast si bluza i trebuie sssssssss. Ea este fata de maritat. Sa si vada deci de rnduielile ei de fata mare, sa bate si sa scuture pernele si laicerele de zestre, pna ce Vitoria sa-i gaseasca un romn, cu casa noua sss sot si oi multe. Asa ca, dupa rnduiala, fata Victoriei poarta camasa alba si sssssssssss neagra, ssssssssss ros, parul mpletit cununa, fara broboada. Ciubatelele sunt numai pentru hora sau munti, pentru drumurile de targ.Din traditie si datini se formeaza priceperi si conduita morala, de neclintit, a oamenilor lui M. Sadoveanu. Cei vrstnici, cum e Vitoria Lipan, apare cu strasnicie respectul pentru credinta si obiceiuri, caci oamenii daca-se abat de la legea firii, pierd din cinste si demnitate, devin neoameni. Vitoria Lipan, cu ntelepciunea experientei de viata, gndeste, nu fara de prudenta Bine este sa fii la vedere cu prieteni dect ntr-un ascunzis, cu niste dusmani necunoscuti. Cnd sss sssssss, ei te baga mai putun n seama si tu i poti mai bine cerceta. Cnd sss sssssss, te poti socoti singur, cu necazul tau cnd n putini, sssssssss si te coasa cu ochii.Inteligenta, Vitoria nsa n noua ei experieta va accepta progresul ntroducndu-l n normele ei de conduita, ntarind obiceiurile ancestrale ale poporului nostru. Gheorghita, vorbi ea ... vezi de sssss caii dupa moda noua care am aflat-o aici, si-i ntareste cu orz, caci drumurile nca nu mi s-au sfrsit.Cei de la munte sunt astfel de oameni. Remarea e a scriitorului, sssss faptele din roman nu o dezmint Locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi minunate, de mirare inti si nestatornici ca apele, ca vremea rabdatori n suferinta ca si-n ierni cumplite mai cu seama stare ei n fata soarelui cu o inima ca din el rupta. Nechifar Lipan, omul Victoriei, nu poate fi astfel. ntruchiparea acestei observatii, despre felul de a fi al munteanului, o desprindem din comportamentul Victoriei Lipan. n tot ceea ce ntreprinde aceasta femeie, e dragoste si statornicie, inteligenta nativa si tarie morala, ...
Download