...itudinea ideilor, sugestiilor si motivelor. Omul, aflat aici in mai multe ipostaze, are menirea de a introduce motivul identitatii fiintelor in fata mortii. Sustinand aceasta idee, de origine schopenhaueriana, poetul afirma Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii. Prin antiteza, apare imaginea geniului Uscativ asa cum este, garbovit si de nimic Universul fara margini e in degetul lui mic.Urmeaza cea de-a treia parte in care cosmogonia se desfasoara sub semnul simetriei, al echilibrului, de la imaginea de ansamblu a increatului, pana la creatia universala unde se gaseste si lumea noastra Musti de-o zi pe-o lume mica de semasura cu cotul. Urmarind sintagmele ce exprima notiunea de timp, de la locutiunile adverbiale cu care se deschide cosmogonia pe cand, intr-o clipa, la-nceput, trecand prin altele ca de atunci repetata consecutiv, putem observa expresiile simbolizand timpul trecut. Suspendat o clipa in prezent, cand cugetatorul, nu-si opreste a sa minte viitorul devine obiectul meditatiei Ci-ntr-o clipa gandu-l duce mii de veacuri inainte.Prin metafore revelatorii este sugerat tabloul grandios al apocalipsei universului Timpul mort si-ntinde trupul si devine vesnicie. Desi de apartenenta fizica, spatiul stingerii cosmice este de fapt un orizont al emotiei intelectuale, fiind convertit in spatiu psihic.Cea de-a patra secventa este consacrata pozitiei vitrege a geniului in lumea semenilor sai, in societatea in care este dispretuit si neinteles. Satira sociala este convertita in meditatie, iar conceptele filozofice, cad ca niste sentinte rostite cu indignare si adanca amaraciune. Meditatia sociala se deschide cu revenirea la ideea filozofica despre identitatea oamenilor cu ei insisi, a individului cu intregul Unul e in toti, tot astfel precum una e in toate Deasupra tuturora se ridica cine poate. Se pune intrebarea daca omul de geniu , poate spera la nemurire, prin opera sa. Gloria si eternitatea sunt insa doar iluzii Si cand propria ta viata singur n-o sti pe de rost O sa-si bata altii capul s-o patrunza cum a fost Ipocrizia si lauda interesata a contemporanilor, nepasarea si incompetenta lor, reaua credinta, comoditatea si ignorarea valorii sunt atacate cu ironie si sarcasm in tabloul ce insceneaza funerariile poetului Or sa vie pe-a ta urma in convoi de-nmormantare Splendid ca o ironie cu priviri nepasatoare Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel, Nu slavindu-te pe tine... lustruindu-se pe el.In viziunea schopenhaueriana, poetul conchide asupra zadarniciei efortului spiritual Poti zidi o lume-ntreaga, poti s-o sfarami... orice-ai spune Peste toate o lopata de tarana se depune.In partea a V-a, care da impresia unui epilog, se revine la motivele initiale, desprinzandu-se concluzia ca sub lumina lunii se desfasoara frumusetile eterneale naturii si spectacolul lumii umane. In acest limbaj metaforic si in acelasi stil gnomic cade sentinta din finalul poeziei, se condenseaza ideea filozofica a identitatii a tuturor oamenilor cu ei insisi, si a tuturora in perspectiva mortii Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii Aceasta confesiune sfasietoare dezvaluie drama creatorului de adevar si frumusete poetica.Lucrarea a declansat foarte multe comentarii erudite si filozofice pe marginea ideilor ei generale. Faptul era de asteptat, avand in vedere ca Scrisoarea I propune o cosmigonie cu radacini indepartate in Imnul creatiei din Rig-Veda, si cu implicatii mai noi de cultura izvorate din lectura schopenhaueriana ale poetului. ICJmHsHs6-6FIiiiiiiiiaaaaaahhshhaa à!ia0i0NormalsHmHsHtHAiDefault Paragraph FontVTiVBlock TextaahhshhaaCJOJQJmHsHuiTitleaa5CJ0OJaQJamHsHu.Ui
.HyperlinkBph aaaaaDVDFDtMy DocumentstNETtREFERATEtREFERATE.ROtROMANAtROM37tSc
risoarea I.docY3iIYYiiUnknonsaaz Times Ne RomanGeorgia Ref5Symbol3z ArialQRaAlgerianCourier Neasaau!ar0X3aHPScrisoarea IahauaDVD...
Download