...care determina actiunea, se afla in centrul evenimentelor si intamplarilor., de obicei personalitate umana.Tipuri de naratori Naratorul-personaj Stefan Gheorghidiu Ultima noapte, capitanul de mazili Neculai Isac atunci cand povesteste intamplarea de la fantana dintre plopi, Hanu Ancutei-participa la intamplari, este implicat direct in succesiunea evenimentiala. Relatarea se face la persoana I, existand o perspectiva subiectiva asupra evenimentelor narate, caci naratorul face parte din lumea fictiva pe care o expune.Naratorul-martor presupune relatare atat la persoana I si deci relativa implicare in evenimentele narate, cat si la persoana a III-a, in acest ultim caz naratorul fiind absent din intamplarile prezentate.Naratorul omniscient- Enigma Otiliei, G Calinescueste cel care cunoaste gandurile personajelor, intentiile acestora, pe care le nareaza la persoana a III-a.Este atotstiutor si obiectiv.narator omniscient exista si in Ciocoii vechi.., insa in acest caz naratorul stie mai mult decat personajul si este subiectiv- a nu se include in explicatieMODALITATI DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUII.Caracterizare directa referirea asupra personajului este exprimata in mod direct de catrea.autor naratorb.celelalte personaje din operac.personajul insusi autocaracterizareaII.Caracterizarea indirectaa.prin faptele,gandurile,vorbele,atitudinile,reactiile personajuluib.mediuc.onomasticad.relatia cu celelalte personajee.didascaliile in cazul personajelor dramaticef.limbaj1.Ilustreaza trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.Alexandru Lapusneanu, Costache Negruzii-Curent aparut in Anglia la sfarsitul secolului al 18-lea, romantismul s-a ridicat impotriva rigorii si a dogmatsmului estetic, propunandu-si sa iasa din conventional si abstract, sustinand manifestarea fanteziei creatoare, a sensibilitatii si a imaginatiei si minimalizand ratiunea si luciditatea.Altfel spus, romantismul a pledat pentru explorarea universului interior al omului.-In Alexandru Lapusneanul, romantismul se manifesta la nivelul temei, personajelor, motivelor si procedeelorTema-Prima nuvela istorica din literatura romana,aceasta specie a genului epic fiind de altfel proprie romantismului, Alexandru Lapusneanul apare in primul numar al revistei Dacia literara, inscriindu-se intr-una din directiile imprimate de programul acesteia inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Alexandru Lapusneanul va fi astfel o nuvela romantica tocmai prin tema abordata evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu.Personajele-romanstismul nuvelei frapeaza insa prin caracterul personajului de exceptie Alexandru Lapusneanu erou romantic, este alcatuit din puternice trasaturi de caracter si actioneaza in imprejurari deosebite-este tipul domnitorului tiran si crud, cu o vointa puternica Sa ma intorcMai degraba-si va intoarce Dunarea cursul indarapt si cu spirit vindicativ razbunator.-il caracterizeaza cruzimea nemasurata, trasatura tipic romantica, provenita dintr-o ura fara margini, dusa la paroxism, fata de boierimea tradatoare.- ceea ce include personajul in anormalitate, specifica romantismului.-domnitorul are un destin spectaculos, cu ascensiuni si caderi spectaculoase dupa ce este tradat de boieri si pierde scaunul domniei, merge la Constantinopol, de unde se intoarce cu osti.Il detroneaza pe Tomsa, ajunge domnitor pentru a doua oara si loveste fara mila in boieri.Rapus de boala, moare otravit de propria-I sotie.-specifica personajelor romantice le este si complexitatea caracterului.Portretul lui Alexandru Lapusneanul este alcatuit din lumini si umbre.In deschierea nuvelei, aflam chiar din spusele domnitorului ca in prima sa domnie nu a existat varsare de sange, a facut dreptate tuturor, dovada ca Lapusneanu este capabil de o conducere in care crima nu este ridicata la rang de lege. Ajungand in tara, este primit de popor cu bucurie si nadejde.Tradat fiind, el se schimba insa radical si intorcandu-se in Moldova dornic de razbunare, loveste cu putere in boieri, omorandu-I, lunadu-le pamanturile.Metoda adoptata a facut ca personajul sa fie incadrat in categoria psihopatologica a sadicului, cu toate ca exista o ambivalenta comportamenta, sadismul lui fiind mai putin o pornire instinctuala, cat o atitdine politica fata de tradatori.-personajele sunt in general antitetice de ex firea de tiran a voievodului venind in contradictie cu firea pasiva si caracterul slab al doamnei Ruxanda. Temele abordate specific romantice suntIstoriaPatriotismulLuptele socialeDorinta de marireRazbunareaScoarta schimbatoareMotive romantice CalugarireaRasturnari de domn, ungeri de domnUcideri, schingiuiriProcedee romanticeTirade, discursuri hotararea de nestramutat pe care o expune soliei boieresti, discursul din bisericaAntiteze intre personajeReplici memorabile vezi motourile I Daca voi nu ma vreti, eu va vreu II Ai sa dai sama, doamna! III Capul lui Motoc vrem IV De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu..Redarea culorii localeSubiectivismul desantata cuvantare, tiran2. Ilustreaza trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata.Realism curent literar in care realitatea este zugravita veridic si cu obiectivitate, creand cititorului impresia ca universul fictional este o oglinda a realitatii. Scriitorul nu se implica in redarea intamplarilor sau conturarea personajelor.Ilustreaza imprejurari si personaje tipice, reale, creand astfel tipologii de caracter arivistul, demagogul, avarul, intelectualul, intr-un stil impersonal, rece, obiectiv.tema viata burgheziei bucurestene de la inceputul sec al XX-lea, societate degradata sub puterea mistificatoare a banului.Tipologia personajelor Costache Giurgiuveanu tipul avarului, stanica Ratiu tipul parvenitului, Aglae baba absoluta fara cusur in rau, Titi tipul retardatului, Felix- martor si actor, Otilia eternul feminin enigmatic.Tehnica detaliului aspectul caselor cu o varietate neprevazuta a arhitecturii, din care naratorul surprinde marimea neobisnuita a ferestrelor, in raport cu forma scunda a cladirilor, ciubucaria, ridicula prin grandoare, amestecul de frontoane grecesti si chiar ogive,umezeala care dezghioca varul,uscaciunea, care umfla lemnaria toate facand din strada bucuresteana o caricatura in moloz a unei strazi italice 3.Ilustreaza trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata.-vezi 8.4. Ilustreaza conceptul operational basm cult prin referire la o opera literara studiata.Basmulspecia genului epic in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare feti-frumosi, zane, animale si pasari nazdravane etc, aflate in lupta cu forte malefice ale naturii sau ale societatii balauri,zmei,vrajitoare pe care le biruie in c...
Download