...overbe, menite a provoca risul is mai aproape dinii decit parinii, se ine ca riia de om, au tunat si i-au adunat, mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima ori expresii ca va-i nevoie, calea - valea, bine - rau.Sursele umorului le reprezinta intimplarile hazlii, buna dispoziie a autorului, Nica face haz de necaz, prezena glumei in mijlocul lucrurilor celor mai serioase i sa nu credei ca nu mi-am inut cuvintul, de joi pina mai apoi, pentru ca asa am fost eu, rabdator si statornic la vorba de feliul meu si nu ma laud, ca lauda-i faa prin somn nu ceream de mincare daca ma sculam, nu mai asteptam sa-mi dea alii si cind era de facut ceva treaba, o cam saream de pe-acasa ironia Mos Luca de te-a intreba cineva, de-acum inainte, de ce trag caii asa de greu, sa-i spui ca aduci niste drobi de sare de la ocna si las daca nu tear crede fiecare autoironia In sfirsit, ce mai atita vorba pentru nimica toata Ia, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de huma insufleita din Humulesti care nici frumos pina la douazeci de ani, nici cuminte pina la treizeci si nici bogat pina la patruzeci nu m-am facut. Dar si sarac ca anul acesta, ca in anul trecut si ca de cind sint, niciodata n-am fost.Limbajul Artistic este de o frumusee si originalitate inimitabila. Farmecul incomparabil al stilului lui I. Creanga vine din frumuseea limbii neamului romanesc. Mijloacele lingvistice folosite dau impresia de oralitate prin folosirea maxima a interjeciilor onomatopeice ha! ha! ei! tusti! zbirr! a expresiilor onomatopeice si a verbelor imitative ha! a horai, a gabui.Senzaia de oralitate e provocata si de mulimea expresiilor specifice limbii vorbite vorba ceea, hat bine, pace buna a zicerilor tipice toate ca toate, de voie de nevoie a intrebarilor si exclamaiilor ori mai stii pacatul, grozav s-a spariat, ce-i de facut. Alteori in text apar versuri popurale sau fraze rituale La placinte inainte i la razboi inapoi. Decit la oras codas Mai bine-n satul tau fruntas. Deosebita este si folosirea cuvintului mai ce mai de pomi s-au pus in intirim muli. Alteori e folosit ca abverb mai raminei cu sanatate. Caracterul de oralitate provine si din folosirea dativului eticsi-am cazut in Ozana cit mi i-i baietul sau folosirea unor expresii ori locuiuni populare incaltea, ca mai ba, a cu-i a cu.Orala e si sintaxa frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii si nu a scrisului, unde topica e mai controlata si harsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului cit pe ce sa puie mina pe mine, si eu fuga, si ea fuga, si eu fuga, si ea fuga, pina ce dam cinepa toata palanca la pamint. De asemenea majoritatea frazelor se leaga intre ele prin conjucia coordonatoare copulativa si i cind invaam eu la scoala, mama invaa cu mine acasa. i citea la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine decit mine, si se bucura grozav cind vedea ca ma trag la carte.Comparaiile sunt din limbajul popular cum nu se da scos ursul din birlog... asa nu ma dam eu dus din Humulesti doi cai ca niste zmei.Epitetele sunt adesea regionalisme sau creaii lexicale proprii calugarii o adunatura de zamparagii duglisi, miine, poimiine aveam sa ne trezim niste babalici gubaci, dac-ar sti el ghilhanosul si ticaitul, de unde am pornit asta noapte.Arta literara consta in modul spunerii in hazul povestirii. I. Creanga imbina cu maiestrie modurile de expunereNaraiunea sau relatarea in direct a naratorului, e insusi firul povestirii. Pe firul acestei povestiri se pot distinge momentele subiectului mai ales in partea a IV.-a.Descrierea apare in doua momente ale aciunii, cind evoca universul copilariei si cind isi intoarce privirea inapoi, spre munii Neamului, din virful codrilor Pascalilor.Dialogul ascunde conflictul, dezvaluie sufletul personajelor, gindurile, sentimentele, temperamentele, invioreaza aciunea, o propulseaza....
Download