... B.Ca op.ep.,poezia cuprinde un narator,prezent aici in postura unui martor, privitor al evenimentelor.Totodata,apar actiunea si personajele ca elem.definitorii ale unei creatii epice. C.Prezenta naratorului este exprimata discret prin vb.la pers.a III-ase azvarle, o-mparte,zoreste ca si prin imag.hiperbolica a bataliei si a fugii lui Hassan,in care se sugereaza ca naratorul insusi e impresionat de evenimente.Totodata, prezentand lasitatea conducatorului turc,naratorul isi dezvaluie ironic dispretul fata de acest mod de comportament al unui conducator. D.Actiunea se dezvolta gradat,marcand momentele subiectului prin confruntarea armatei romane cu cea otomana,iar apoi prin urmarirea vijelioasa a pasei.Primele trei strofe redau expozitiunea si descriu panoramic locul bataliei si imaginea armatelor.Mihai apare in frunte,croind drum printre pagani ostasilor sai.Incrancenarea luptei e redata prin imagini auditive si vizualeurland ienicerii,ca volbura toamnei se-nvarte el roata.Rapiditatea loviturilor este subliniata prin aglomerare de verbe.Aici,pers.principale,Mihai si Hassan apar in antitezaMihai e un bun strateg in iuresul luptei,iar Hassan derutat sta deoparte.Intriga il infatiseaza pe voievodul roman dezlantuit ca o furtuna,dornic sa-l infrunte pe pasa direct Stai,pasa! .In ochii ingroziti ai turcului,Mihai se reflecta ca o forta vijelioasa sugerata prin metaforele furtuna,tunet,munte,ger.Acest portret hiperbolic arata curajul si eroismul lui M.si da proportii legendare, fabuloase Dar,iata-l!E voda,ghiaurul Mihai! . In desfasurarea actiunii se infatiseaza fuga ingrozita a pasei.Spaima coplesitoare a fugarului este exprimata prin metafore si epitete hiperbolice ca ghiara de fiara,suflet de vant,barba valvoi.Punctul culminant reda disperarea fugarului ajunsa la apogeudesi isi pierde turbanul,nu se opreste sa-l ridice.Vesmintele ii sunt o piedica,singurul lui gand fiind sa scape cu viata. Aici,naratorul isi arata ironia,notand dispretuitor mananca pamantul , ii dardaie dintii , e galben-pierit .Deznodamantul,cuprins in ultima strofa incheie traseul lui Hassan,care se salveaza in propriile tabere.Imaginile nu ascund ironia,caci naratorul comenteaza momentul prin expresii ca fuga e buna , bietul pasa , sa zaca de spaima o luna . E.Modul de expunere dominat este naratiunea,specifica baladei alaturi de care apar secvente descriptive,de portret,cateva replici de dialog exprimand relatiile dintre personaje. F.Versificatia se realizeaza in textul de 12 strofe cu ritm amfibrahic,rima imperecheata si imbratisata si masura neregulata.Fiecare strofa are un vers scurt,specific poeziei lui Cosbuc,in care se sublinaza ideea intregii strofe. 3.Incheiere Avand ca model balada populara, Pasa Hassan infatiseaza prin antiteza si hiperbola intamplari si presonaje deosebite din trecut,ilustrand astfel toate trasaturile baladei culte., BCJOJQJmHph33sHBCJOJQJph33CJ OJaQJaBCJ OJaQJaphf ajOJQJUmHnHsHut608, aa à!...
Download