...iinte care au o forma pentru masculin copil, profesor si alta pentru feminin copila, profesoaraMotiunea- procesul cu ajutorul caruia se formeaza substantivele feminine din cele masculine sisau invers eleveleva, rataratoi etc.. Cele mai frecvente sufixe motionale sunt feminine -a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare, masculine -oi, -an3. Numarul substantivelorSubstantivele din limba romana prezinta forme de singular elev, scoala si de plural elevi, scoli Masculin Feminin Neutru SingularPlural Singular Plural Singular Plural pom ipomiaclasaeclase parc -uriparcuri u, ucodru, leu i, i codri,leiabanca ibanci orase eorase emunte imuntieparteiparti u, ulucru, tablou -urilucruri, tablouri atata itatimantalemantale u, ucadru, curcubeu ecadre, curcubeieamarfa-urimarfuri ustudiu istudiievreme-urivremuri - desinenta zeroAlternante vocalice la radicalul substantivului in trecerea de la singular la plural aa ranarani ae masamese ae batbete ai cuvantcuvinte ooa covorcovoare oao comoaracomoriAlternante consonantice dz ladalazi tt baiat,baieti ss ursursi gg dungadungi cc fiicafiice l calcai strstr astruastriSubstantive defective de numar-cu forme numai la singular nume de materii,insusiri,stari sau ape,munti,persoane,locuri comune grau,var si proprii Siret Traian-cu aceeasi forma si la sigular si la plural pui, tei, unchi, invatatoare, nume-cu forme numai la plural unele nume de materii, nume de locuri, munti comune icre, calti proprii Iasi, BalcaniSubstantive cu forme multiple de singular oapeteoaspe pantecepantec sau de plural cu acelasi inteles boliboale colicoale cu inteles diferit coarnecornicornuriSubstantive colective a caror forma de singular are inteles de plural-substantive simpleprimare hoarda, herghelie, stol, turma, trib etc.-substantive derivate alunis, frunzis, taranime, stejaris etc.Atentie! Forma de plural a unor nume de materie alamuri, dulceturi, matasuri etc defective, in mod normal, de acest numar, are sensul unui plural colectiv, indicand soiuri, sortimente sau bucati din materia respectivaDeclinarea substantivului Declinarea substantivelor nearticulate sau articulate nehotarat Declinarea substantivelor articulate hotarat Declinarea substantivelor proprii nume de persoane Declinarea substantivelor proprii nume geografice compuseadoua substantive in acelasi caz N-Ac Targu-Jiu G-D Targu-Jiuluibdoua substantive, al doilea in genitiv N-Ac Vatra Dornei G-D Vetrei Dorneicdoua propozitii legate prin prepozitie N-Ac Curtea de Arges G-D Curtii de Argesdun substantiv si un adjectiv N-Ac Valea LungaG-D Vaii Lungi4.Cazurile substantivuluiNominativ cine ce-subiectLui i se cuvine aceasta cinste.-nume predicativ intotdeauna in relatie cu un verb copulativRadu este un copil bun.-apozitieatribut apozitionalRaul Mures a iesit din matca.Obs.Exemplele se pot construi usor daca se folosesc adverbele adica, anume, chiar, tocmai.Mihai iadicas nepotul meu a implinit un an.Acuzativ-atribut substantival prepozitional care ce fel de Apa de la munte este rece care apaObs.Nu face greseala sa pui intrebarea de unde -nume predicativurmeaza dupa un verb copulativ,iar substantivul e insotit de prepozitieFlorile sunt pentru mama-complement direct pe cine ce Il intreb pe Mihai..-complement indirect prepozitii cine ceVorbim despre cazuri.-complement de agent de cine de catre cineIntrebarea a fost pusa de Alina.Obs.Urmeaza dupa un verb la diateza pasiva sau dupa un participiu-complement circumstantial de loc unde cu sau fara prepozitii,incotroVine de la padure.-complement circumstantial de timpcand cu sau fara prepozitii,cat timpA lipsit de acasa o saptamana.-complement circumstantial de modcum catCopii vin in grupuri.Alearga ca vantul.complement circumstantial comparativ-complement circumstantial de cauzaCodrul clocoti de zgomot-complement circumstantial de scopA plecat in oras pentru cumparaturi.Genitiv-atribut substantival genitivalal,a,ai,ale cuiInterventia colegei a fost salutara.-nume predicativurmeaza dupa un verb copulativ si este insotit de articol genitivalal,a,ai,alePamantul este al taranilor.Obs.Substantivele in genitiv pot indeplini si alte functii sintactice saca sunt precedate de prepozitii sau locuri prepozitionale, forma articulata asupra,contra,impotriva,inapoia,deasupra, dedesubtul,in susul, in josul,in fundul,din cauza etc.-complement indirectToti s-au ridicat contra propunerii lui.-complement circumstantial de locVizitatorii se uitau in fundul pesterii-complement circumstantial de timpA ajuns la gara inaintea sosirii trenului-complement circumstantial de cauzaA intarziat din cauza vremii.-atribut substantial prepozitionalGradina din fata casei era inundata de verdeataDativ-complement indirect cuiPadurii ii lipseste cantecul pasarilor.Obs.Substantivele in dativ pot indeplini si alte functii sintactice,daca sunt precedate de prepozitiilegratie,datorita,multumita,potrivit, conform,contrar,aidoma,asemenea-complement circumstantial de locdativ locativStai locului copile!-complement circumstantial de modA raspuns conform asteptarilor noastre-nume predicativEl este aidoma fratelui tau.-atribut substantival prepozitionalcareInterventia conform planului a condus la reusita-atribut substantival cuiPreot desteptarii noastre Oferirea de premii olimpicilor a fost televizata de obicei dupa infinitivul lung-complement indirect cu prepozitieAm reusit datorita Ioanei-complement circumstantial de cauzaA intarziat datorita ploiiVocativ-nu are functie sintactica se desparte prin virgula de restul cuvintelor, indiferent de locul pe care-l ocupa in propozitie Ioana,vino afara!VerbulPartea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima actiuni, stari sau calitati privite ca procese in derulare1.Clasificarile verbuluiadupa rolul sintactic si morfologic-predicative indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal a citi, a merge, a vedea etc-copulative leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal a fi, a deveni, a se face-auxiliare ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive a fi, a vrea, a aveabdupa posibilitatea de a avea complement direct-tranzitive care pot avea complement direct a face, a iubi etc-intranzitive care nu pot avea complement direct a alerga, a fi, a merge etc.cdupa referirea la persoana-personale au forma pentru toate persoanele a cauta, a citi etc.-impersonale nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-aa ploua, a ninge, a se zice etc.-unipersonale de folosesc numai la persoana a III-a a latra, a macai, a oua etc. a trebui este unipersonal ca forma si impersonal prin continut.2.Locutiunile verbaleGrup...
Download