...engi plecate o ascund In strofa a doua ca si in celelalte poezii eminesciene de dragoste si de natura Sara pe deal , Lacul , Craiasa din povesti iubirea este traitain planul visului. In asteptarea fiintei dragi , indragostitul isi imagineaza clipa mult dorita. Verbele la modul conjunctiv sa alergi, sa cazi , sa desprind , sa rad sugereaza posibilitatea implinirii aspiratiei faptul ca sunt verbe de miscare releva intensitatea sentimentelor, la fel si adjectivul intinse prin care se surprinde nerabdarea imbrasitarii. In strofa a treia poezia iubirii tainice este scoasa in evidenta prin repetitia singuri-singurei si prin epitetul personificator infiorate. In parul fetei teiul isi va cerne floarea, ca o binecuvantare si ca o mangaiere a naturii vesnic tinere ca si iubirea fara de care viata ar fi lipsita de frumusete. Forma verbala inversa sede-vei si cu cuvantul popular singurei contribuie la schitarea unei atmosfere familiare si la autenticitatea operei. In strofa a patra intalnirea, vazuta ca un ritual, atinge emotia maxima prin gestul candid al fruntii culcate pe bratul celui drag si prin voluptatea sarutului. La nivel morfologic delicatetea apropierii este surprinsa prin adverbul incet iar adjectivele alba si galben, epitete din punct de vedere stilistic subliniaza puritatea iubirii. In strofa a cincea visul va pecetlui fericirea suprema a dragostei , cantecul sufletului fiind murmurat de izvoare si de freamatul lin al vantului. Atmosfera de intensa reveire se realizeaza prin personificare izvoarelor si a vantului, iar in ceea ce priveste universul uman prin verbul vom visa prin substantivul vis si adjectivul ferice. In ultima strofa se produce confundarea in vraja somnului, ca expresie a fericirii depline a contopirii cu natura , care este ultima secventa a poeziei. Personificare codrului prin formularea metaforica batut de ganduri ii intareste valuarea de simbol al eternitatii, data in aceste versuri deprofunzimea meditatiei , iar repetitia randuri-randuri intareste ideea contopirii cu natura aceasta este nepieitoare prin elementele ei, iar omul devine etern prin dragoste. Armonia poeziei este accentuata de structura fonica a cuvintelor , de imaginile onomatopeice si de elementele de versificatie. Se remarca frecventa vocalelor o, a si a unor cuvinte cu o muzicalitate aparte izvorul , brazde , infiorate , tei , cant , adormind , armonia . Din punct de vedere prozodic se remarca versul scurt, cu masura de sapte-opt silabe, ritm trohaic si rima numai intre versurile 2-4 incrucisata permitand citirea textului si ca distihuri. Prin aceasta particularitate a rimei, poezia dorintade M.Eminescu se deosebeste de tonalitatea creatiei populare. In concluzie imbinand cu arta motivul dorului, al visului, al codrului si al izvorului , Eminescu inchina si prin poezi Dorinta un imn emotionant naturii eterne si frumusetii iubirii.tCJ 5CJt7jaYaaaaaaaaaatYZitaaaaaaa 1h à!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHAiDefault Paragraph Font.i.Titleaa5CJtBiBody TextCJ .Ui.HyperlinkBphta7jaYZii0000000000000000000000000
0000tYtt8ia0BSaa0JP08JUa0aaaaaI-DKhp!5iJdk2gp7Gi
riDMcn SiiDKPYZbpI2Sshlv2EOii...
Download