...l pamantul este unit cu cerul de catre lungi troiene calatoare .Din punct de vedere cromatic ,predomina albul si nuante care se asociaza acestui fond fulgii zbor ca un roi de fluturi albi ,raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi . Ne aflam in fata unui grandios spectacol al fortelor naturii ,redat prin multimea epitetelor cumplita iarna ,nori de zapada ,umeri dalbi ,fluturi albi ,care descriu imaginativ caracteristicile cele mai importante ale acestui anotimp si admiratia autorului fata de frumusetea peisajului . Tabloul este conturat in linii generale .Se zugraveste cu precadere dimensiunea cosmica a acestui anotimp ,caci poetul isi opreste privirea asupra vazduhului ,a norilor ,a fulgilor care plutesc in aer .Singura miscare ,dar si ea lina ,dulce ,este de fapt jocul micilor cristale de gheata sugerat prin intermediul comparatiei fulgi ca un roi de fluturi albi .Existenta planului terestru este doar amintita orizontul este redat printr-o linie confuza ,iar personificarea si inversiunea ai tarii umeri dalbi nu desemneaza un contur clar .Strofa a doua Strofa a doua imbogateste dimensiunea cosmica a descrierii .Soarele ,un alt simbol al macrocosmosului ,isi face aparitia pe bolta ,chiar daca nu mai are puterea caldurii si stralucirii de odinioara .Poate de aceea poetul se simte nostalgic si neputincios ca si soarele ,intelegand ca iarna si-a castigat atat de multe drepturi ,incat nu mai exista speranta reinvierii naturii vegetale .Poezia se transforma ,din perspectiva acestei comparatii metaforice soarele ca un vis de tinerete , intr-o meditatie pe tema scurgerii timpului si a efemeritatii tineretii . Pentru a realiza sugestia unui fenomen al naturii ninsoarea de o forta nemaiintalnita ,poetul foloseste un alt procedeu artistic ,repetitia Ziua ninge ,noaptea ninge ,dimineata ninge iara .Asadar fulgii de nea invadeaza pamantul si determina mandra tara sa se imbrace personificare intr-o zale argintie epitet adjectival .Se remarca faptul ca adjectivul mandra este antepus substantivului tara ,accentuandu-se astfel frumusetea peisajului romanesc .Strofa a treia In urmatoarea strofa se realizeaza ,cu ajutorul descrierii ,extinderea campului de observatie . Tabloul se imbogateste astfel cu detalii ce zugravesc planul terestru camp ,deal ,plopi ,drum , sate . Din punct de vedere artistic se remarca splendida comparatie ca fantasme albe plopii Fantasmele ,inchipuirile albe ale plopilor pierduti in zare ,invita din nou la meditatie ce se va alege din lumea aceasta ! pare sa intrebe retoric poetul .Tabloul a devenit atat de alb tot e alb ,incat e ireal .Vag se mai pastreaza ideea de prim plan adverbul impregiur sau cea de fundal substantivul departare Metafora clabucii albi de fum ,referindu-se de fapt la rotocoalele din hornuri care se indreapta spre cer ,pune de asemenea in evidenta prin imagistica ei senzatia de iluzie caci toate par pierduta intr-un vis al zapezii . Predomina imaginile vizuale si se observa aplecarea poetului catre cuvinte care contin vocalele a ,a ,e ,ilustrand prin urmare luminozitatea tabloului .Strofa a patra Fire optimista si solara ,Alecsandri nu accepta o astfel de natura coplesitoare .De aceea ultima strofa a poeziei consfinteste revenirea la viata ,increderea in luminile si frumusetile ei Dar ninsoarea inceteaza ,norii fug ,doritul soare Straluceste si dezmiarda oceanul de ninsoare . Si in aceste patru versuri se regasesc imagini vizuale metafora ocean de ninsoare ,epitetul doritul soare impletite cu imagini auditive clinchete de zurgalai si sugestia miscarii sanie usoara care trece .Contururile elementelor cosmice sau terestre devin din ce in ce mai clare . In prim plan este introdusa o sanie usoara ,simbol al prezentei umane .Se evidentiaza astfel o noua perspectiva de interpretare numai privirea omului poate sa inteleaga sensul si valoarea naturii ,ca una dintre reprezentarile concrete ale frumosului .Realizarea artistica Strofele-catren cu versuri lungi ,de 15-16 silabe ,dau trairilor respiratie ,fiind croite parca pe masura spectacolului iernii .Rima imperecheata ,ritmul trohaic impletit cu cel iambic ,confera muzicalitate poemului .Incheiere Si versurile acestei poezii ,ca de altfel ale tuturor pastelurilor lui Alecsandri ,se disting prin simplitate ,limpezime ,cursivitate si armonie ,acestea fiind insusiri importante ale unei creatii artistice menite sa cuprinda ,in orizontul ei de frumusete ,sufletul ,sa-l rascoleasca si sa-l incante cu ecouri ce dureaza dincolo de hotarul clipei . gklx4ghu0iI5BphCJ5BCJphCJBph5CJ5BCJph5BCJ phBCJph5BCJphBCJph!klx4guSuaaa à!ia0i0NormalsHmHsHtH6i6Heading 1i5CJAiDefault Paragraph FontBiBody Text...
Download