...uprinde verbe de miscare vin, se cobor, ce dau o usoara nuanta de dinamism baladei, cu toate ca aceasta se remarca prin nota de stabilitate data de folosirea repetata a numeralului trei trei ciobani, trei turme de oi.Motivul conflictului dintre ciobani incepe cu conjunctia coordonatoare adversativa iara , caci tabloul luminos anterior se intuneca datorita gravitatii complotului pus la cale de ciobanii ungurean si vrancean.Eul liric foloseste un ton general obiectiv, dar apar si elemente ce sugereaza compasiunea fata de cel sortit pieirii, dat de utilizarea dativului etic ca sa mi-l omoare si de interjectia groazei marii .Motivul mioarei nazdravane exprima relatia stransa dintre om si animal aduce in balada elementul fabulos, prin personificarea mioarei. Acest motiv are un caracter dramatic, datorita dialogului si comportamentului mioarei nazdravane.Rugamintea acesteia adresata stapanului ei primeste accent de bocet, prin frecventa vocativelor si a verbelor la imperativ, fiind un adevarat avertisment impotriva destinului nedrept. Durerea sufleteasca a mioarei se manifesta printr-o durere fizica si asa se explica faptul ca stapanul ei o considera bolnavioara.Tot aici intalnim si afectiunea reciproca dintre om si animal, redata prin frecventa diminutivelor mangaietoare miorita, draguta, dragutule, bolnavioara.Testamentul liric al ciobanului moldovean prezinta confruntarea omului cu moartea, superioritatea omului asupra mortii, dar nu prin posibilitatea de a i se sustrage, ci prin capacitatea de a intelege tainele firii, prin conditia omului ca fiinta perisabila.De aici se desprinde frumusetea sufleteasca a omului simplu, care sie din milenarul cult al mortilor sa cinsteasca memoria celor disparuti prin oficierea unui ritual funerar.Tot in aceasta parte se prezinta atasamentul ciobanului fata de indeletnicirea sa si fata de munca, in general. El nu-si poate imagina, chiar si dupa moarte, despartirea de turma sa, de oi si de caine.Cererea ca ingroparea sa fie infaptuita de cei doi presupusi ucigasi sugereaza izolarea totala in care isi duce existenta pe munte si superioritatea morala, caci ii socoteste totusi oameni pe cei doi presupusi asasini.Cele trei fluiere ce ii vor fi puse la capatai de fag, de soc si de os sugereaza functia artei de a exprima toate nuantele trairilor din sufletul uman duios , cu drag dragostea abia infiripata, cu foc pasiune rascolitoare, puternica. Se face aici elogiul artei, din care se desprinde si dragostea de viata a ciobanului, caci cine iubeste atat de mult cantecul, arta, nu-si poate dori moartea.Intalnim in aceasta parte o metafora totala lacrimi de sange , care exprima atat durerea absoluta a animalelor, provocata de moartea stapanului lor, cat si durerea sufleteasca a ciobanasului, care trebuie sa se desparta atat de timpuriu si brutal de viata.Motivul alegoriei mortii ca nunta se leaga de practica superstitioasa potrivit careia tinerilor morti inainte de casatorie li se va face o nunta aparenta, care sa suplineasca nelumirea lor. In felul acesta ceremonialului funebru i se substituie unele momente unele momente ale ceremonialului nuptial. Nunta nu are aici sensul unui moment de bucurie, ci al imbratisarii cu mandra craiasa A lumii mireasa , a contopirii cu intreaga fire. Apar aici transfigurarea unor credinte si traditii romanesti, cum ar fi la moartea unui om cade o stea, caci fiecare om ii are norocul materializat intr-o stea.Ciobanul isi roasa mioara sa nu le spuna oilor ca a murit, ci ca s-a insurat cu Craiasa lumii, deci mireasa lui e moartea, iar el e mirele cosmic, nunta cu pamantul e ingroparea, iar caderea stelei, stingerea unei vieti.Motivul maicutei batrane contine o personificare, o materializare, o intruchipare a dragostei ingrijorate si plina de sacrificiu a mamei. Mama este surprinsa in miscare, in dramatica si chinuitoare cautare, iar cele patru gerunzii lacrimand, alergand, intreband, zicand devin un lung geamat dureros. Ves...
Download