...dezlegara de conditia sa imuabila. Intre timp, tanara imparateasa s-a indragostit de semenul ei, Florin. Vazand tradarea,zmeul a pravalit o stanca asupra fetei necredincioase.Florin a ramas langa stanca ucigasa, murind de durere, iar zmeul s-a intors in lumea lui nepieritoare.Motivul Zburatorului este prezent in prima parte a poemului filozofic, in care este imaginat visul erotic al fetei de imparat ajunse la varsta iubirii, motiv comun cu poemul Calin-file din poveste.Cele doua metamorfoze succesive ale Luceafarului, antiteticecer-apenoapte-soare din primul tablou, concretizate prin cele doua chipuri opuse inger si demon, dovedesc capacitatea infinita de sacrificiu a geniului Din sfera mea venii cu greu..., semnificand intensitatea pasiunii omului superior.Geneza celor doua intruchipari este diferita.Intr-o prima ipostaza, astrul se incheaga din contopirea a doua simboluri apartinand lumii eterne cerul si marea, ambele semnificand una din categoriile infinitului, spatiulIar cerul este tatal meuSi muma-mea e marea.Fara indoiala ca aceasta matamorfozare i-a fost sugerata poetului de mitologia elena, caci dupa Platon, la originea lucrurilor s-ar afla Cerul si Pamantul. In ce-a de-a doua ipostaza, se naste din doua elemente cosmice menite a se anula reciproc Si soarele e tatal meu Iar noaptea-mi este muma. Soarele si noaptea, elemente ale temporalitatii care intra in alcatuirea celei de-a doua intruchipari, sugereaza o alta categorie a infinitului timpul.Aceasta noua metamorfoza are alte surse mitologice.Tatal Luceafarului este de asta data soarele iar muma noaptea.Dupa Hesiod, Noaptea, zeita tenebrelor, fiica Haosului, este muma tuturor zeilor.Cele doua intruchipari ale Luceafarului, alcatuind doua portrete, sunt o ilustrare a interferarii planurilor prin origine, tanarul tine de lumea cosmica, iar prin infatisarea umana apartine lumii terestre.Dar ambele portrete, prin structura lor antitetica, dezvaluie infatisare stranie.La prima invocare a fetei, Luceafarul se arunca in mare si, se prefacu intr-un tanar palid cu parul de aur si cu ochii scanteietori, purtand un vanat giulgiu pe umerii goi si un toiag incununat cu trestii, patrunde in camara Catalinei.Imaginea angelica a tanarului frumos, cum numa-n vis Un inger se arata o sperie pe fata, care presimte ca acesta apartine unei alte lumiStrain la vorba si la portLucesti fara de viata.Cand peste cateva zile fata rosteste din nou chemarea ei magica, Luceafarul dobandeste o infatisare de o frumusete demonica, privirile fiindu-i de asta data arzatoare Pe negre vitele-i de parCoroana-i arde pare, vene plutind in adevar Scaldat in foc de soare.Tristetea si paliditatea personajului releva hotararea de a sacrifica totul iubiriiEl vine trist si ganditor Si palid e la fata .O simetrie perfecta se poate observa intre prima si a doua metamorfoza a Luceafarului La prima chemare a fetei, el se aprinde, si este cuprins de un elan de miscare aruncandu-se fulgerator in mare, la a doua se stinge dureros, iar in locul sau ramane sa se roteasca golulM.Mincu, LuceafarulDesigur este vorba aici si de o gradare a pasiunii.De fiecare data Luceafarul ii ofera fetei necuprinsul mai intai stapanirea marilor cu ale sale palate de margean intr-o lume eterna Colo-n palate de mergem Te-oi duce veacuri multe, Si toata lumea in ocean De tine o s-asculte.Dar aceasta lume a puritatii oceanice pe care Luceafarul o infatiseaza iubitei echivaleaza pentru ea cu moarte Caci eu sunt vie, tu esti mort Si ochiul tau ma-ngheata.Fata il va respinge, nu din mediocritate sufleteasca , asa cum s-a afirmat, ci pentru ca a intuit lucid ca nemurirea promisa inseamna moartea ei in sens uman.Ca sa renasca sub forma unei entitati eterne, ea va trebui mai intai sa piara inecata in apele marii.Fata ii reposeaza in consecinta ca vorbele sale si portul ii sunt straine, ca straluceste fara viata si ca lumina ochilor sai ii ingheata sangele in vene.Antitezele folosite de eroina demonstreaza intelegerea faptului ca cei doi apartin unor lumi diametral opuse.Luceafarul sufera o infrangere, care il determina sa nu-si mai faca aparitia trei zile, cifra fatidica, insa dragostea lui este mai puternica decat vointa si il face sa revina la fereastra fetei. Luceafarul ii propune stapanirea cerurilor o,vin, in parul tau balai S-anin cununi de stele, pe-a mele ceruri sa rasari Mai mandra decat ele.De fiecare data insa fata refuza.Omul de rand dominat de legile implacabile ale destinului sau este incapabil sa-si depaseasca propria-i conditie.Metamorfozele Luceafarului in inger si demon esueaza deopotriva, pentru ca prototipul astral este incapabil sa dozeze corect insusirile umane.El ii provoaca fetei senzatia de inghet sau de ardere, in ambele ipostaze lumina lui fiind ucigatoare.Antinomia romantica se mentine in permanenta la toate nivelurile semnificante.Notiunile evocate de solemnele cuvinte alea luceafarului pe care fata le aude in somn definesc sintagme implicand concepte de timp si spatiu nesfarsit sfera mea , cerul , marea , luceafarul de sus , palate de margean , veacuri multe , a mele ceruri , cununi de stele.In antiteza, se sugereaza lumea limitata a fetei de imparat colt, camara.Inger sau demon, luceafarul este frumos in absolut.Aceasta este de fapt adevarata esenta.Fata de imparat este definita prin epitetul prea frumoasa , exprimat printr-un adjectiv la gradul superlativ absolut.Ea este unicul copil al cuplului imparatesc si se distinge atat prin armonia trasaturilor fizice, cat si prin insusirile ei sufletesti de exceptie mandra-n toate cele.Poetul o compara cu imaginea crestina a Fecioarei intre sfinti si cu stralucirea Lunii in puzderia de stele a cerului nocturn.Fata ramane anonima numai in prima parte a poemului.Tanara aspira la dragostea idilica si viseaza la un tanar frumos, intruchipat de motivul Zburatorului. Ritualul de dragoste o aduce in fiecare seara langa fereastra castelului, prin care Luceafarul o priveste.Repetare zilnica a acestei priviri reciproce provoaca atractia erotica dintre fiinta pamanteana si corpul stelar.Dragostea pentru Luceafar simbolizeaza aspiratia catre absolut si dorinta omului comun de a-si depasi conditia limitata de muritor. In primul tablou, planul terestru caruia ii apartine fata se interfereaza cu acel cosmic, al luceafarului.Comunicarea dintre ei nu e posibila decat in visul fetei, sugerandu-se de la inceput incompatibilitatea dintre cei doi protagonisti de esenta diferita.Prea frumoasa fata este simbolul unei fiinte pamantesti cu visuri inalte, innobilata prin nazuinta ei de dragoste pentru Luceafar. Ea exprima dorinta dintotdeauna a omului de a-si depasi conditia limitata de muritor, de a transcende contingentul.Chemarile ei pline de vraja au o forta extraordinara, care misca si stelele de pe cer.Cele doua intruchipari ale luceafarului, antiteticecer-ape, noapte-soare, concretizate prin cele doua chipuri opuse inger si demon, dovedesc capacitatea infinita de sacrificiu a geniului, semnificand intensitatea pasiunii omului sup...
Download