...mpresia de extravagana prin amestecul de filosofie i literatura. Nuvela este publicata in ianuarie 1873 la Convorbiri Literare de acelai Negruzii. Eminescu mai crease doua proze filosofice Archeus i Umbra mea in care sint dezvoltate mai multe motivuri, mituri mitul omului care i-a pierdut umbra, dedublarea personalitaii i relativitatea adevarurilor, motive preluate alaturi de altele din Geniu pustiu i se vor regasi in Sarmanul Dionis.SUBIECTUL NUVELEIIntorcindu-se spre casa intr-o seara de toamna prin ploaia rece, Dionis, un tinar visator incurabil, copist, modest, neavind pe nimeni pe lume, mediteaza asupra teoriei lui Kant despre subiectivitatea spaiului i a timpului ca forme ale intuiiei, ale simurilor noastre. Nu exista nici timp nici spaiu, mediteaza Dionis, ele sint ipotezele fantastice la care ajunge Dionis, fantastice nu pentru ca ar fi lipsite de logica, ci pentru ca presupun imprejurari care trec dincolo de limitele experienei. Daca lumea cu toate evenimentele nu este decit rodul eului propriu inseamna ca omul este a tot puternic i poate sa caute in sine implinirea visului sau.E posibil deci i folosind anumite lucruri mistice desprinse din magie si astrologie sa ne micam pe orizontala timpului ori pe orizontala spaiului in timp i spaiu care scapa percepiei.Partea introductiva a nuvelei care ne familiarizeaza cu lumea gindurilor i a existenei cotidiene a lui Dionis, continua cu prezentarea strazii, a cafenelei, a locuinei lui Dionis toate sordite sordime apasata parca de un blestem a descompunerii evidenta sub ploaia care cade. Singurul element feeric este luna care apare in sfirit dintre norii risipii de ploaie.Portretul fizic al lui Dionis i imaginea camerei sale confirma atmosfera romantica a intregii evocari. Aproape toate notele caracteristice viziuni romantice se regasesc aici. Dionis e tinar, palid, melancolic, orfan i sarac, povestea insa-i a naterii lui e neobinuita ca i destinul parinilor mori inca din vreme.Casa veche unde locuiete e darapanata, ascunsa in mijlocul unei gradini pustii. Camera de la etaj pe care o ocupa Dionis avea pereii negri de iroaie de ploaie ce curgeau prin pod i un mucegai verde se prinsese de var.Mobilierul simplu i stivele citorva sute de carti vechi si ele completeaza peisajul. Totul pare al izola pe Dionis chiar preocuparile sale sint insolite pentru ca ele tind sa descopere posibilitaile regresiunii in timp i a anularii distanelor cosmice.Cuprins de reatitudine condiie necesara a scenariului cu ajutorul unui compendiu de astrologie, care daruiete puteri magice cui tie sa-l folosesca Dionis incearca experiena cruciala. Face un semn magic i se trezete intr-un alt veac devine calugarul Dan din Iai pe vremea lui Alexanru cel Bun, discipol al dascalului Ruben. Figura tipica de invaat medieval, un fel de Mefisto il face pe Dan sa se deprinda de propria-i umbra, care constata ca defapt sufletul sau ar fi trait cindva demult in pieptul lui Zoroastru.Dan iubete pe Maria, fiica spatarului Tudor Mesteacan i reuind sa-i inlocuiasca umbra i sa intre in posesia eternitaii lui primordiale o ia cu sine i pe iubita lui i calatoresc impreuna spre luna intr-o voluptoasa i lunga imbraiare. Clipa devine veac iar Pamintul este prefacut intr-un margaritar i atirnat in salba iubitei. Astrul nopii este un eden cu peisaje feerice o natura romantica i fantastica in acelai timp.In aceasta natura feerica Dan i Maria traiesc intr-o venica desfatare, intr-o sarbatoare continua i totul ar fi desavirit daca Dan n-ar fi framintat de taina pe care nu trebuie sa o dezlege, aceea a triunghiului sacru avind in centru un ochi de foc deasupra caruia sta scris cu litere strimbe un proverb arab, pe care Dan nu-l poate interpreta. Cind calugarul Dan bucurindu-se de fore nelimitate are cutezana de a presupune ca s-ar fi identificat cu insui Dumnezeu oare fara sa tiu nu sunt eu insumi doamne se produce o fantastica prabuire cosmica in abis. Dan i Maria sint proiectai in haos i Pamintul ii recapata dimensiunile iniiale. Ca dintr-un vis personajul se trezete sub forma reala, a lui Dionis. Trezit din visare, Dionis vede printre perdelele albe de la fereastra casei vecine o fata cu chipul blond care cintase inainte ca el sa adoarma i se hotarate sa-i scrie. Cind fata apare la fereastra, cu scrisoarea, Dionis leina i se va trezi dupa un delir, in care se amesteca din nou planurile i la trezire va constata ca situaia lui s-a schimbat radical. Este o rasturnare de situaie tipica romantica. Se descoperise ca tinarul sarac este beneficiarul unei moteniri suficienta pentru ca tatal fetei sa-l primeasca altfel. Indiciul fusese tabloul din camera lui care reprezenta chiar pe tatal sau i cu care dialoga adesea in orele de singuratate. Trezinduse definitiv o descopera fata , iar scena de dragoste incheie fericit destinul fantastic al lui Dionis pentru a-i deschide perspectiva implinirii cosmice alaturi de Maria. Intr-un post scriptum explicativ, Eminescu incearca din nou sa strecoare indoiala asupra limitelor abia limpezite dintre realitate i vis.Sint prezente in nuvela motive pe care am gasit i in poezii motive romantice, filosofice ca viaa un vis, motivul umbrei. In final un motiv prezent in Glossa, motivul lumii ca teatru. Noutatea i fascinaia incontestata a poemului provine din felul original in care Eminescu imbina filosofia cu naraiunea fantastica cu descrierea. àbecaAU4hn-1a8IRtyVg87k csYcchmR1dIqk5ia6Xu9NdIc9j63uKaaaaa12Iuscscasaaa2
jSi2KKaKKKKKKKKaKKKKaKKKaKKKKKKaKaiNormlaaAiBekezds alap-bettpusa22a! aa2aIa2nhpm0x-a,SOgenaSZERZMEGJEGYZSEKGENDTUMSZERK
IDFJLNVFJLMRETKULCSSZAVAKUTOLJRAMENTETTEBETKOLDALAK
SZAVAKNYOMTDTUMMAGNDOKfjlVLTOZATMENTSDTUMTRGYTJSABL
ONaCMTMDOKUJELLEMZALFABETIKUSARABNAGYKEZDKTSZMNVBET
STLUSPNZSSZEGNAGYKEZDaHEXKISBETSTLUSKOMBINCISORSZMS
ORSZMNVRMAINAGYBETaABSKEREKDEFINaINTSHAMISaMAXaMINa
MODTLAGDARABaNEMVAGYSZORZATHAELJELSSZEGIGAZ,06iEFL
MPTVYZaacdfglnvIà i,56iACDFGJKUtdhistzIa 06IQYZtsb...
Download