...ntru aranime.In jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Dintre scriitori de la Viaa romaneasca amintim pe Spiridan Popescu, Calistrat Hoga, Jean Bart, Patacanu, Mironescu, Sadoveanu, Topirceanu, Ionel Teodoreanu i alii.In perioada interbelica disputele literare duc in jurul modernismului i al tradiionalismului.Modernismul denumete tendina inovatoare intr-o anumita etapa a unei literaturi. Modernismul apare in literatura secolului al XX.-lea opunandu-se tradiionalismului proclamand noi principii creaiei. Tendina modernista susineeuropenizarea sincronizarea literaturii naionale cu literatura Europeipromovarea scriitorilor tineriteoria imitaieieliminarea decalajului in culturatrecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiraie urbanacultivarea prozei obiectiveevoluia poeziei de la epic la liric i a prozei de la liric la epic.In literatura romana Eugen Lavinescu teoretizeaza asupra modernismului in revista Sburatorul i in cenaclul cu acelai titlu. Revista Sburatorul apare la Bucureti intre anii 1919-1922 i apoi intre 1926-1927. Il are ca i conducator pe Eugen Lovinescu. Cenaclul Sburatorul are o existena mai indelungata intre 1919-1947.Obiectivele gruparii eraupromovarea tinerilor scriitoriimprimarea unei tendine moderniste in evoluia literaturii romane.Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Calinescu, Pompiliu Constantinescu.Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai indelungat de constituire. Eugen Lovinescu ii dezvolta concepiile sale moderniste in lucrarile Istoria civilizaiei romane moderne i Istoria literaturii romane contemporane. In aceste lucrari modernismul lovinescian pornete de la ideea ca existaun spirit al veacului explicat prin factori materiali i morali, care imprima un proces de o modernizare a civilizaiilor de integrare intr-un ritm de dezvoltare sincronicateoria imitaiei care explica viaa sociala prin interaciunea reaciilor sufletetiprincipiul sincronismului care in literatura inseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate i modernitate fenomenului literar. Dintre colaboratorii la revista Sburatorul amintim Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan ara i alii.Prin tradiionalism se inelege continuarea vechilor curente tradiionale preluandu-se ideea ca istoria i folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. La aceste concepii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual, credina religioasa ortodoxa care ar fi elementul esenial de structura a sufletului aranesc. Consecina acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat romaneasca trebuia sa includa in substana ei ideea de religiozitate.Revista tradiionalista este Gandirea care apare la Cluj in 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu i Cucu. In 1922 revista se muta la Bucureti i trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua sa apara pana in 1944. Scriitorii tradiionaliti au cautat sa surprinda in operele lor particularitaile sufletului naional prin valorificarea miturilor autohtone a situaiilor i credinelor stravechi.Dintre scriitorii tradiionaliti amintim Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale i dintre dramaturgi Adrian Maniu i Lucian Blaga.Aici intra Revista fundaiilor regale care apare lunar la Bucureti in doua senii. Prima intre 1934-1945 i a doua intre 1945-1947. Revista ii propune sa fie o publicaie cu radacini in toate terenurile activitaii naionale. Primul redactor ef al revistei este Paul Zaripol, care orienteaza revista pe direcia maioresciana. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu i apoi Dumitru Caracostea. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Rosetti.Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat Bengescu.In aceasta perioada apar publicaii de avangarda. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nou conformist numit dadaism. Acesta a fost iniial la Zrich de Tristan ara. Dadaitii ii exprimau dispreul faa de o lume incapabila sa opreasca barbaria i crima. Ei cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungand in domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangarda constructivismul i suprarealismul.Constructivismul romanesc s-a grupat in jurul revistei Contemporanul condusa de Ion Vinea. Constructivitii subliniau necesitatea unei corespondene intre arta i spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi, conturand natura, Ion Vinea a solicitat ca i colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar i pictori i sculptori dintre care Constantin Brancui. Sunt i alte reviste constructiviste ca Integral i Punct.Suprarealismul a fost teoretizat i practicat la revistele Alge i Urmuz. Suprarealismul urmarea prin programul sau patrunderea artei in planul incontientului, al visului, al delirului in care spaiile umane scapa controlul contientei. Dintre reprezentaii suprarealismului amintim pe plan European Louis Aragon, dintre pictori Picasso, iar dintre scriitorii romanii Aurel Baranga, Saa Pana i chiar Tudor Arghezi.3. Proza din perioada interbelicaAnii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european.Romanul romanesc ii largete tematica, el cuprinzand medii sociale diferite i problematici mai bogate i mai complexe. Un an de referina pentru romanul romanesc este 1920, cand apare Ion a lui Liviu Rebreanu. Pana la apariia acestui roman au aparut i alte romane cum sunt Ciocoii vechi i noi a lui Nicolae Filimon, Romanul comanetilor a lui Duliu Zamfirescu, Mara de Ion Slavici i Neamul oimaretilor de Mihail Sadoveanu. Ion este insa primul roman romanesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia copleitoare de viaa pe care o degaja.In romanul interbelic se continua inspiraia rurala prin operele lui Sadoveanu, i Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare i cu modalitai specifice. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfaurare al aciunii este oraul modern. Aa avem creaiile lui Camil Petrescu, Calinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolta i problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu.In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul. Astfel Garabet Ibraileanu in studiul Creaie i analiza constata existenta a doua principale tipuri de romanromanul de creaii, care prezinta personajele in deosebi prin comportamentul lorromanul de analiza care este interesat de viaa interioara de psihic.Mare importana o are in acest domeniu teoretic conferina lui Camil Petrescu Noua structura i opera lui Marcellu Prust. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitailor de cunoatere a fiinei umane in acord cu evoluia filozofiei i tiinelor.In perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e rom...
Download