...O34O322O33O3O3O3O32O32O33222222O33O3bO3Lucian BlagaMeterul ManoleDramaturgia lui Lucian BlagaIn peisajul cam sarac al dramaturgiei interbelice comparativ cu romanul i poezia Lucian Blaga este o fericita excepie. El cultiva teatrul poetic de idei, care pune in lumina deopotriva poetul, filozoful i dramaturgul. In dramele sale Blaga prelucreaza mituri stravechi pe care le regandete, le reinterpreteaza, investindu-le cu sensuri filozofice. Aceste mituri stravechi sunt tratate in maniera moderna, expresionista. Mai mult decat in poezia, in dramaturgia se simte influena expresionismului. Dramaturgul renuna la adancirea psihologiei personajelor i printr-o reducie expresionista realizeaza personajeidei. Accentul se pune pe conflictul interior, pe conflictul de idei. Tot de estetica expresionista ine interesul pentru mitic, ancestral, arhaic dezlanuirea forelor oarbe ale naturii, eul supratensionat.Problematica pieselor se refera la condiia creatorului, singuratatea personalitaii de excepie, tema destinului, sacrificiul necesar pentru o idee. Referindu-se la dramaturgia lui Blaga criticul literar Eugen Todoran surprindea foarte bine particularitaile acesteia Teatrul lui Blaga, ca teatru de idei dezvolta in conflicte tragice cu personaje interiorizate ideea fundamentala a poeziei lui semnificaia ontologica a omului in relaie cu el insui, cu societatea, cu lumea, cu divinitatea. Drama omului consta in aceea ca el creeaza spre a revela un mister, dar este limitat de franele transcendente, ramanandu-i doar sa intrezareasca un taram de dincolo.Expresionismul lui Blaga este temperat de inspiraia folclorica.Meterul ManoleBlaga a publicat aceasta piesa in 1927. El a prelucrat un mit de intensa circulaie mitul creatorului. Blaga reface structural semnificaiile baladei populare incat se poate vorbi de o asimilare totala a mitului. Asemenea lui Eminescu, Blaga depaete schema mitica prin gandire filozofica i tehnica expresionista. Pornind de la elementele mitului popular, Blaga realizeaza o drama moderna pe tema condiiei creatorului de arta. Blaga ii pune personajul intr-o dilema tragica, aceea de a alege intre pasiunea devastatoare pentru creaie i iubire, dragoste de viaa. El face din Manole un personaj tragic, contient de caracterul iraional, absurd al jertfei care i se cere Jertfa aceasta de neinchipuit cine o cere Din lumina Dumnezeu nu poate s-o ceara fiindca e jertfa de sange, din adancimi puterile necurate nu pot s-o ceara fiindca jertfa e impotriva lor. Drama personajului, singuratatea sa intre pamant i cer, intre porunca lui Voda i absurditatea jertfei trimit la teatrul existenialist Eugen Ionesco, Sartre, Camus.Blaga multiplica conflictul realizand o adevarata serie conflictuala. Astfel personajul este in conflict cu porunca oficiala, cu Divinitatea, cu pasiunea pentru creaie, cu iubirea i cu sine insui. Manole este plasat intre cerina sociala, cerina divina, cea afectiva i cea spirituala Voda Dumnezeu Mira Creaia. Blaga ii pune personajul sub semnul interogaiei absolute. Personajul ii da seama de impasul existenial in care se afla Inauntru un gol se deschide mahnirea fara intrebari. Deasupra intuneric se inchide deznadejdea nesfaritelor incercari. Launtric, un demon striga cladete! Pamantul se-mpotrivete i-mi striga jertfete!In maniera expresionista Blaga construiete un eu supratensionat. Manole este obsedat de intrebarea Daca Divinitatea cand a creat lumea nu a jertfit, de ce i se cere lui acest lucru Cand El a cladit, ce a jertfit Nimic n-a jertfit, nici pentru tarii, nici pentru taramuri. A zis i s-a facut. i mie totui, mie totul mi-a cerut. Daca este pedeapsa, de ce este pedepsit Sau din moment ce dogma cretina spune Sa nu ucizi de ce i se impune i cu ce drept acest sacrificiu A fost odata sapat in piatra Sa nu ucizi. i alt fulger de atunci n-a mai cazut sa tearga poruncile!Cu toate aceste intrebari i framantari ne dam seama ca chiar de la inceput personajul a ales drumul creaiei pentru ca zidind manastirea creatorul se zidete pe sine insui, se implinete total in i prin creaie. Alegand iubirea, dragostea de viaa ar fi insemnat propria sa negare, anulare de creator.In primul rand meterul trebuie sa aleaga intre pasiunea pentru creaie i iubire. Dupa ce alege creaia, el contientizeaza ca a realizat numai jumatate de jertfa Intre suferina i ateptare se pare ca din sufletul meu nu am dat spicul cel mai scump i cel mai curat. Jertfirea Mirei este doar jumatate de jertfa pe care Manole se va grabi sa o implineasca prin propriul sau sacrificiu. Creaia reprezinta pentru Manole pasiune i blestem patima coborata in om e foc ce mistuie e pedeapsa i blestem Lamentaiile personajului Doamne, Doamne, de ce m-ai parasit exprima singuratatea tragica a omului parasit de creatorul sau. Pentru a realiza o opera durabila, nemuritoare, creatorul trebuie sa sacrifice orice legatura care obliga iubire, copii, prieteni pentru a se dedica exclusiv creaiei. Creaia presupune insa nu numai sacrificarea celuilalt Mira ci i sacrificiul de sine. Astfel moartea meterului nu este un accident ca in balada populara ci este o moarte voluntara. Numai prin dispariia creatorului se poate impune o opera de arta, o dogma, o ideologie mitul cristic. Este necesara deci o asimilare totala in creaie i meterul este contient de acest lucru.Piesa urmarete gradat criza sufleteasca a personajului de la oscilaiile dramatice intre gand i fapta la revolta i blestem, la patima devotatoare a creaiei urmata de o epuizare sufleteasca. Blaga folosete modalitai expresioniste reducia expresionista personaje idei, eul supratensionat, lupta cu forele oarbe ale naturii, dezlanuirile stihiale ale naturii. Originea conflictului dramatic este pasiunea pentru creaie care devine patimire. Drama personajului principal poate fi cuprinsa in doua cuvinte revolta i creaie, mai precis a crea prin revolta faa de cer, faa de oameni, faa de porunca lui Voda. Conflictul interior nu poate evolua decat intr-un singur sens dispariia creatorului. Moartea lui Manole nu este deci o pedeapsa pentru vina de a-i fi zidit soia, ci reprezinta o necesitate logica impusa de condiia creatorului. Zidind, jertfind i murind meterul se integreaza nemuririi, se implinete total in i prin creaie. Sacrificiul devine astfel adevarata i suprema masura a umanului.Dramatismul personajului rezulta din plasarea lui sub semnul unei serii conflictuale i a interogaiei absolute. In ciuda reduciei, a esenializarii expresioniste, personajul este complex prin framantarile sale dramatice, prin intrebarile pe care-i le pune, prin starile sufleteti atat de contradictorii prin care trece consternare, durere, sperana, frenezie creatoare, bucurie, secatuire sufleteasca.Dramaturgul concentreaza materialul epic oferit de partea introductiva a baladei. Drama incepe cu motivul surparii zidurilor meterul se lupta apte ani, lupta zadarnicita de cele aptezeci i apte de prabuiri. El cauta prin raiune, prin socoteli sa invinga raul. Efortul prelungit i zadarnic este exprimat chiar de mete...
Download