...I,.I,llII,I,I,I,ll.-llll.-I,I,Mihai Eminescu. Poezia iubirii i a naturii. DORINACa la toi mari poei romantici, dragostea i natura sunt teme permanenete n creaia lui Eminescu. Natura este un cadru fizic pentru toate gesturile poetului, de la atitudinea meditativ filosofic la cea erotic. Infatisarea ei se constitue pe dou dimensiuni eseniale una terestr, celalta cosmic, aflate de cele mai multe ori in interferen. Mihai Eminescu e in primul rnd un tulburtor al spaiului cosmic, fie in mari proiecii ale genezei sau stingerii universale Scrisoarea I, Rugciunea unui dac, Luceafrul, fie prin mulimea elementelor cosmice stele, soare, lun, cer, luceferi care impregneaz parc ntreaga oper. Pe de alt parte este un cntre frenetic al naturii terestre in venica rotire a anotimpurilor. Este o natur cu un contur precis geologic i ..floral.., slbatic i deopotriv familiar, mitic prin aspectele ei parapsihice i luxuriante uman, cald, intim, ocrotitoare prin componentele ei sufleteti. Dragostea, poate mai mult ca la ali poei, se afl ntr-o permanent consonan cu natur. Natura este o stare de suflet, in sensul c nfiarea ei, e dictat de un sentiment. Acolo unde dragostea apare ca un vis frumos de fericire Dorina, Lacul, Floare-albastr, Las-i lumea ..., etc. cadrul fizic este al unei naturi ncnttoare, de basm vara e in toi, ierburile au frageziune, sunetele i culorile se armonizeaza. Cnd dragestea sa stins, sentimentului de dezamgire i corespunde o natur, sumar ..veleitat.., cu plopi stingheri, cu cetuiri, brume i ploi, cu ntinderi ..borede.., albe, nemiscate i reci de cte ori iubita..., Pe lng plopii fr so, De ce nu-mi vii, Din valurile vremii, Sonete etc. .Relaia aceast, specific poeziei eminesciene, este de factur romantic dar ea are prin obsesia codrului ocrotitor, a naturii primitoare i rdcini in folclorul romnesc. DORINA. Poezia apare in numrul din 1 sept. 1876 al Convorbirilor literare. Din variante, deducem c poetul o concepuse iniial ca pe o scrisoare de dragoste, adresat iubitei i semnat cu iniiala E. Elemente de epistol pastreaz i textul definitiv, i, in primul rnd, folosirea persoanei a II-a, a adresrii directe in toat poezia. Fata de primele variante, aceast, ultim este mult mai concentrat.O specie, e un mic poem pstoral, in genul idilei clasice, complicat in spirit romantic prin intensitatea visului de dragoste. Poetul aspir spre o iubire implinit, proiectnd pe fundalul unei naturi feerice o poveste de dragoste ideal, in care gesturile se implinesc intr-un ritual al nelegerii i al armonicii depline.Nimic nu-i tulbur pe ngrgostii, nici o convenie nu-i indeprteaz, dragostea lor e mut, reprefcut i inscent, e un foc de iniiere solemn. In Dorina, dragostea nu e realiatate, ci aspiratie spre mplinire prin iubire.In visul secret al omului, vrea s spun Eminescu, Iubirea ideal este in totdeauna a brbatului i a femeii parnd alturi, fericiti, prin gradin mirific al universului, ca perechea mitic Adam i Eva.Compoziional, poezia are o structur liric, fiind o succesiune de cinci tablouri corespunztoare fiecrei strofe, mai putin ultimul tablou care cumuleaz ultimele dou strofe. Fiecare strof fixeaz o secven dintr-o idil cu ceremonial stereotip care apare i in alte poezii eminesciene, alctuit din acelai lan de fapte erotice. 1. - O chemare in cadru. In strofa nti, imaginea codrului se constitue doar din trei elemente izvorul care tremur pe prund personificare, prispa cea de brazde metafora, crengi plecate o ascund metonimie cu epitet metaforizat. Ele sunt suficiente pentru a sugera infiarea feerica a cadrului fizic.2. - O imagine a asteptrii.3. - Asta a intituirii pe care le realizeaz cu ajutorul unei mite de verbe s alergi, s cazi, s desprind, s ridic care ..nainteaz.. puternic micarea, dar o i individualizeaz cu uniti stereotipe uor de observat i in strofele urmtoare - care creeaz treptat impresia c se ..recompune.. un ritual al intimitii i in braele-mi ntinse S alergi, pe piept s-mi cazi, S-i desprind din cretet valul, S-l ridic de pe obraz..4. - Jocul gesturilor de ..tandree.. Pe genunchii mei ade-vei, Vom fi singuri - singurei, Iar in pr, nfiorate, Or s-i cad flori de tei. Fruntea alb-n prul galbn Pe-al meu bra ncet s-o culci, Lsnd prad gurii mele Ale tale buze dulci...5. - In final somnul i visul in acord cu micarea naturii. Fata de prima stof in care era prezentat cadrul fizic, in ultimele dou strofe, imaginea se completeaz cu alte detalii cntul inguraticelor izvoare, blnda batere de vnt, armonia codrului btut de gnduri, cderea floarelor de tei, care confer naturii o not uman, meditativ. Aceast interferen de planuri, omnatura, ne ngduie s descoperim ideea poetului, substractul filosofic al imaginii sale. Codrul btut de gnduri personificare cu valoare metaforic pare o fiina ce a ajuns s reflecteze asupra semnificaiei povestii de iubire pe care o tinuiete perechea izolat in spaiul lui ocrotitor este un simbol mitic al perpeturii vieii.Fuziunea omnatur, pentru care pledeaz Eminescu in toate poeziile lui de dragoste este o modalitate de a nega totalitatea omului ca inta trecatoare, natura este vesnic i, aspirind prin contemplaie la o contopire organic cu ea, omul caut o cale de acces spre eternitate.Ritmul trohaic i msura de 7-8 silabe ca in doina popular, versurile cu o singura pereche de rime care sunt percepute in actul rostirii ca ..distihuri.. ample de 15 silabe difereniaz aceast poezie de tonalitatea poeziei populare.vàaSummaryInformationaai9Microsoft ord 6.0a6aàaaa a3a4a6aiaAaHaMacadaaaaaaaaa128BCTUefàiRSDFTUitJaa
saJaisaJasaasJasaasaJasacJasacsacTtssijstI56iAJKln
xyzSaaa89...
Download