...aplicata exclusiv la obiect, subiectul cunoscator pur care iese din contingent si se asaza in fata metafizicului. El traieste in spatiul astral, ignorand interesele vointei lui individuale .Geniul poate aparea oriunde si oricand. Soarta a facut ca pe acest taram sa rasara un geniu in persoana lui Eminescu. Sfera geniului e un cerc in care fiecare se situeaza pe o linie de continuitate cu predecesorii. Influentat de Schopenhauer, substratul filosofic al poeziei eminesciene se identifica cu pesimismul. Sistemul filosofic al acestuia de natura idealista, are drept are de gravitatie ideea lumea ca vointa si reprezentare In conceptia schopenhaueriana dualitatea subiect obiect este exprimata in reprezentare. La Schopenhauer obiectul se identifica de fapt cu reprezentarea si determina subiectul. El sustine A fi obiect pentru subiect si a fi reprezentarea noastra este tot una. Toate reprezentarile noastre sunt obiecte ale subiectului, si toate obiectele subiectului sunt reprezentarile noastre. Aceasta iluzie a existentei ce imbraca forme materiale datorita simturilor inselatoare si a relativitatii lucrurilor, precum si incapacitatea mintii de percepe adevarul, smulg poetului unele accente nihiliste A fi! Nebunie si trista goala si trista si goalaUrechea te minte si ochiul te-nseala Ce-un secol ne zice ceilalti o deszic. Mortua estIluzia existentei este identificata cu valul Maya din religia indiana, ce impiedica pe om sa vada lucrul in sine. Cheile ce pot deschide usa visului, adica formulele perceptiei sunt idealurile poetice ale lui Eminescu pe care l-a sintetizat genial in nuvela Sarmanul Dionis. Proiectandul pe Dionis in timp epoca lui Alexandru cel Bun si in spatiu calatoria pe luna, Eminescu demonstreaza relativitatea celor doua coordonate. Ideea vietii ca reprezentare este asemanatoare cu transcendentalismul formelor intuitiei lui Kant. Eminescu a tradus Critica ratiunii pure, aflandu-se, deci, si sub influenta kantiana. Potrivit acestei conceptii, nimic nu exista cu adevarat, totul nu este altceva decat o proiectie interioara a simturilor omului.Incercarea de separare a lucrului in sine de reprezentare trebuie facuta la nivelul subiectului cunoscator. Lucrul in sine al fiintei este de fapt vointa. Potrivit lui Schopenhauer, vointa de a trai este cauza existentei lumii, luand in poezia lui Eminescu forma dorului nemarginit i in roiuri luminoase, izvorand din infinit,Sunt atrase in viata de un dor nemarginit La-nceput, pe cand fiinta nu era, nici nefiinta,Pe cand totul era lipsita de viata si vointa Scrisoarea IIn acceptie schopenhaueriana, vointa de a trai , se manifesta intr-un prezent etern, singura cale de vindecare a fricii de moarte. Manifestarea prezentului etern determina feeria iluzorie a trecutului si a viitorului. Prezentul vazut ca o clipa suspendata intre trecut si viitor e o idee ce se regaseste in poezia Cu maine zilele-ti adaogi. Portul, convins ca prezentul e singurul timp in care omul traieste, dezvolta ideea in versurile Cu maine zilele-ti adaogi,Cu ieri viata ta o scazi.i ai cu toate asta-n fataDe-a pururi ziua de azi.Cand unul trece altul vine,In asta lume a-l urma,Precum cand soarele apuneEl si rasare undeva. Comparatia cu soarele, care doar apunand intr-o lume rasare in alta, este preluata din filosofia lui Schopenhauer si sugereaza continuitatea prezentului etern chiar si dupa moartea omului ca individ Viitorul si trecutulSunt a filei doua fete,Vede-n capat inceputulCine stie sa le-nveteTot ce-a fost si o sa fieIn prezent le-avem pe toate,Dar de-a lor zadarnicieTe intreaba si socoate. GlossaPrezentul etern demonstreaza ca viata este inepuizabila si, de aici, reiese ideea inutilitatii sinuciderii din poemul Muresan As omori in mine o suta de vietii sDar, vai, tu stii prea bine ca n-am sa mor pe veci Ca vis e a ta moarte cu slabe maini si reci,La sorti va pune iarasi prin lumile din ceriDurerea mea cumplita Durerea, ca e...
Download